Anual, 500.000 de persoane află că suferă de maladia Alzheimer, o boală a creierului, evolutivă, caracterizată prin probleme majore de memorie şi de gândire, care perturbă viaţa cotidiană a bolnavului.
Un grup internaţional de cercetători a identificat un nou tip de demenţă, care mimează maladia Alzheimer, potrivit publicaţiei Brain. Descoperirea ar putea fi una dintre explicaţiile pentru care nu există până acum un tratament pentru această maladie.
Cercetătorii au descoperit că noua formă de demenţă are simptome similare cu boala Alzheimer. Ei au denumit-o LATE (limbic – predominant Age – related TDP – 43 Encephalopathy).
Oamenii de ştiinţă susţin că LATE pare să afecteze mai degrabă persoanele mult mai în vârstă, de exemplu cele trecute de 80 de ani, pe când Alzheimer se declanşează în jurul vârstei de 65 de ani.
"Circa o treime dintre persoanele de peste 85 de ani care au fost diagnosticate cu boala Alzheimer ar putea avea LATE", a declarat autorul studiului, Peter Nelson, profesor la Universitatea Kentucky din Lexington.
Noul studiu se bazează pe proiectul privind LATE al Institutului Naţional al Îmbătrânirii (NIA) şi cuprinde cercetări de la 20 de instituţii din şase ţări.
Denumirea reuneşte afecţiunile identificate anterior, care au legătură cu o proteină care afectează regiunile creierului. Astfel, şi în LATE apar probleme cu memoria şi gândirea, similare cu cele observate la Alzheimer, dar şi în alte tipuri de demenţă.
Specialiştii apreciază că maladia Alzheimer este provocată de o acumulare de două proteine în creier (tau şi beta amiloid).
Pe de altă parte, LATE este provocată de o altă proteină, numită TDP - 43, prezentă în centrul celulelor nervoase, dar care îşi poate schimba forma şi se poate răspândi în corpul celulelor nervoase pe măsură ce oamenii îmbătrânesc.
Cercetătorii susţin că LATE afectează circa 20% dintre adulţii cu vârsta de peste 80 de ani, iar unii pot avea atât Alzheimer, cât şi LATE!
Deocamdată, afecţiunea LATE poate fi diagnosticată doar prin examinarea ţesuturilor cerebrale, după deces.
Foarte interesant, LATE se pare că progresează mai lent decât maladia Alzheimer, cu excepţia situaţiei în care cele două maladii se dezvoltă în paralel, căci în acest caz declinul este mult mai rapid.
Maladia Alzheimer poate avea o legătură genetică, în timp ce LATE nu este ereditară, declară Howard Filit, director executiv fondator şi responsabil ştiinţific la Alzheimer's Drug Discovery Foundation.
Existenţa LATE ar putea explica de ce unele tratamente concepute pentru Alzheimer nu au funcţionat. Poate că aceste tratamente au vizat proteinele care provoacă leziuni în boala Alzheimer, dar LATE a rămas netratată, mascând, de fapt, orice ameliorare a simptomelor de Alzheimer.
La această cercetare au lucrat specialişti din 22 de instituţii de cercetare şi universităţi din Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Suedia, Australia, Austria şi Japonia.
