Doamna doctor Silvi Ifrim, specialist în nutriție, diabet și boli metabolice, ne prescrie o rețetă de Paște, în așa fel încât să ne bucurăm de sărăbători și să nu avem nevoie de medic.
Pe rețetă apare: cumpătare, să mâncăm cu măsură din toate, să nu concentrăm toate preparatele la o singură masă, să bem multe lichide...
Și dacă apar unele tulburări digestive, bune sunt ceaiurile: ceaiul verde, de iasomie, tei...
Medicul Silvi Ifrim are o rețetă specială pentru persoanele persoanele obeze, cu hiperuricemie, respectiv cu nivelul de acid uremic crescut, cu antecedente de gută, care ar trebui să fie foarte cumpătate cu prepratele din carne de miel.
Pentru că hiperuricemie duce la gută şi litiază. Aceste persoane ar trebui să evite preparatele din carne de miel sau să mănânce cantităţi extrem de mici.
De la masa tradițională, pascală, carnea de miel este nelipsită. E gustoasă, e fragedă, dar conține acid uric. De fapt, care-i problema cu acest acid?
Da, carnea de miel este gustoasă, cui îi place poate să mănânce, dar trebuie să ştim că acesta conţine cantităţi mari de acid uric, care formează acele pietricele la rinichi care pot provoca o colică ureterală.
Asta nu înseamnă că după o porţie de friptură de miel suntem în pericol de colică ureterală.
Dar știm foarte bine că, în această perioadă, mănâncăm mai multă carne de miel, fie sub formă de friptură, stufat, fie sub formă de drob, preparat din organe de miel, care, de asemenea, conţin cantităţi mari de acid uric.
Ceea ce poate genera unele deranjamente la nivelul tubului digestiv, ce pot ascunde, de fapt, o colică ureterală. De aceea, eu cred că ar trebui să fim cumpătaţi.
Cu ce trebuie asociată carnea de miel în aşa fel încât să nu-i potenţăm efectele negative?
Cele mai indicate sunt legumele de sezon: ceapă, salată verde, ridichi, castraveţi, ardei gras.
Acestea conţin multe fibre vegetale şi au efecte benefice asupra digestiei.
Şi cu ce nu trebuie să asociem carnea de miel...
Cu mult acool. Cu glucide multe, provenite, în special, din tradiționala pască și cozonac, care sunt adevărate bombe calorice.
De fapt, aici este marea problemă a meselor pascale: nu atât preparatele în sine, cât combinaţia lor la aceeaşi masă.
Dacă am mânca puţin, eşalonat, la interval de 1-2 ore, ar fi foarte bine.
Ideal este să mâncăm dimineaţa, brânză degresată sau o porție rezonabilă de drob, ceapă verde, ridichii; la prânz, friptura de miel cu salate; şi spre seara, o bucăţică de cozonac sau de pască.
Din păcate, de obicei, toate preparatele tradiționale se îngrămădesc la masa de prânz, iar mici pauze dintre felurile de mâncare sunt umplute cu mult alcool, de regulă, bere sau vin.
Între bere şi vin, ce ne recomandaţi?
Recomand vinul roşu, care conţine tanin, ce mai limitează formarea de aterom. Dar cel mult 500 ml de vin în 24 de ore.
Şi am ajuns şi la ciocolată...
Nu prea e bine venită. Și trebuie să fim foarte atenţi la asocierea alcoolului cu glucoza, carea farvorizează hipoglicemia.
Mai atente trebuie să fie persoanele aflate în tratament cu insulină.
Pentru că și aici vorbim despre o combinație periculoasă: proteine, glucide, colesterol. De aceea, insist pe ideea că putem mânca din toate, dar la mese separate.
Nu se poate Paşte fără ouă vopsite...
Oul conţine proteine nobile, complexe, dar şi o cantitate mare de colesterol.
Un gălbenuş de ou conţine circa 360 de miligrame de colesterol, adică mult colesterol.
Asta înseamnă că trebuie să ţinem seama de numărul ouălelor. pe care le mâncăm.
Proteinele sunt bine venite, problema este colesterolul! Evident, această atenţionare este adresată tuturor, dar mai ales persoanelor obeze, cu dislipidemie, pentru că sunt în pericol de creştere a nivelului lipidelor, colesterolului, trigliceridelor.
Acesta este, de fapt, marele pericol al sărbătorilor pascale!
Aceste recomandări sunt valabile în cazul persoanelor sănătoase pentru a-şi proteja sănătatea, dar şi în cazul celor care au probleme de sănătate, pentru a se proteja de complicaţii.
Una dintre acestea poate fi pancreatita acută, având în vedere că persoanele obeze au predispoziţie mult mai mare, comparativ cu persoanele sănătoase, spre această boală.
De asemenea, se pot precipita şi afecţiuni mai grave din cauza excesului de colesterol.
Pentru senzaţia de stomac plin, de balonare... sunt de ajutor ceaiurile. Şi care ar fi acestea?
Având în vedere cantitatea mare de acid uric conţinută de carnea de miel, este bine să bem cantităţi mari de lichide, pentru a evita preciptarea în urină a concentrării acidului uric, mărindu-se astfel riscul de colică ureterală.
Aceasta este o regulă de bază. Să bem lichide neîndulcite: apă, ceaiuri ... Ceaiul verde este foarte bun, de iasomie, de tei chiar de fructe.