O boală autoimună - psoriazis, bolile inflamatorii cronice ale intestinului, scleroza în plăci, poliartrita reumatoidă, lupus sau vitiligo – se caracterizează printr-o disfuncție a sistemului imunitar. Acesta atacă propriile celule ale organismului pe care le consideră ca fiind niște dușmani.
Sistemul imunitar devine patogen și induce leziuni tisulare sau celulare, explică Inserm. Institutul Național al Sănătății și Cercetării Medicale din Franța (Inserm). Institutul precizează că aceste boli le afectează în principal pe femei, vizând hormonii sexuali feminini.
Posibilă cauză
Cercetătorii de la Universitatea Michigan (SUA) au descoperit o altă cauză care ar putea explica această incidență și care nu ar fi legată de hormonii sexuali, scrie site-ul BFMTV.
Echipa a identificat o diferență de expresie genetică între sexe, care este asociată cu sensibilitatea față de bolile autoimune, explică autorul principal al studiului, profesorul Johann Gudjonsson, care este interesat în mod special de bolile autoimune (lupus, vitiligo).
Cercetătorii au studiat implicarea genelor la nivelul pielii la persoane sănătoase, plecând de la eșantioane de piele prelevate de la 31 de femei și 51 de bărbați.
O diferență importantă la nivelul unei gene
"Am descoperit diferențe majore în expresia genelor la bărbați și femei", explică prof. Yun Liang, unul dintre autorii studiului. În total, 661 de gene s-au manifestat diferit, potrivit sexelor.
Majoritatea acestor gene au funcție imunitară. Ca urmare a acestei descoperiri, cercetătorii au fost în măsură să identifice cauza acestei importante diferențe.
Cercetătorii au descoperit o genă-cheie, numită VGLL3, care are un rol de comutator principal în rețeaua imunitară a organismului. VGLL3 este un element esențial de reglare a rețelei imunitare. Această cale inflamatorie necunoscută până acum favorizează autoimunitatea la femei, explică prof. Gudjonsson.
Gena VGLL3 este, de asemenea, activă și la bărbații afectați de bolile autoimune. De altfel, cercetătorii au stabilit că această cale inflamatorie nu este condiționată hormonal, adică nu există dovezi asupra implicării estrogenului sau testosteronului. Or, actuala cercetare privind diferențele între sexe în cazul bolilor autoimune se concentrează, în principal, pe studiul efectelor hormonilor asupra sistemului imunitar al femeilor.
"Identificarea unui mecanism distinct ar putea constitui un enorm progres în cercetarea autoimună axată pe genul pacientului", mai adaugă prof. Gudjonsson.
Porivit cercetătorilor, este vorba de primul studiu care demonstrează că bolile autoimune trebuie analizate diferit pe baza eșantioanelor feminine și masculine.
A ști mai multe în legătură cu procesul apariției acestui tip de boli la fiecare sex ar putea să conducă la terapii adecvate, la prevenție și tratament.
