În cererea de reexaminare a Legii dării în plată adresată, vineri, conducerii Parlamentului, preşedintele Iohannis arată că actul normativ instituie proceduri menite să deroge de la Codul de procedură civilă, prin derogarea cvasi-generală de la Codul civil, prin absența unor prevederi exprese de corelare cu alte acte normative incidente, precum și prin utilizarea unei terminologii neclare.
Iohannis afirmă că Legea privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, în forma transmisă la promulgare, poate genera dificultăți în aplicare și o practică judiciară neunitară. "Astfel, deși instituie o soluție simplă și aparent tentantă de stingere a obligațiilor asumate prin credite, în realitate o asemenea reglementare ar putea antrena pentru beneficiarii acestei legi probleme atât în valorificarea drepturilor lor legitime, cât și în raporturile lor juridice cu alte persoane", afirmă şeful statului.
De asemenea, Iohannis spune că, având în vedere consecințele aplicării legii, cel puțin în cadrul reexaminării, se impune consultarea Consiliului Superior al Magistraturii, precum și a Guvernului în vederea formulării de către acesta a unui punct de vedere în privința implicațiilor economice și bugetare ale legii.
Pe de altă parte, deputatul PNL Andreea Paul a anunţat tot vineri că va amenda Legea dării în plată. "Pregătesc un amendament la această lege, pentru definirea foarte clară a beneficiarilor legii, prin introducerea de plafoane ale veniturilor anuale ale familiilor afectate şi ale valorii locuinţei pentru care s-a cerut creditul ipotecar. În Spania, de pildă, aceste praguri sunt sub 22.500 de euro pe an la venituri şi de 300 de mii de euro la valoarea casei. În România, aceste plafoane ar trebui reglementate, zic eu, semnificativ mai jos. Din primele mele analize, plafoanele rezonabile pentru România ar putea fi undeva între 100 de mii şi 150 de mii de euro pentru valoarea locuinţei", a declarat Andreea Paul la RFI.
Un alt amendament pe care vrea să-l depună deputatul PNL se referă la stabilirea unor termene pentru prescrierea datoriilor în cazul persoanelor de bună credinţă. “Şi asta pentru că băncile-şi permit să vândă creditele neperformante la 10%-20% din valoarea lor, dar au o deschidere prea redusă spre discounturi similare în cazul persoanelor fizice cu nevoi sociale speciale", a explicat parlamentarul liberal. Andreea Paul a susţinut, totodată, necesitatea revizuirii cadrului legislativ în privinţa activităţii de recuperare a debitelor “pentru a nu mai permite să fie aceste servicii de recuperare a debitelor un adevărat El Dorado al recuperărilor abuzive".
Copreşedintele PNL Alina Gorghiu a declarat joi seara la TVR că Legii dării în plată i s-ar putea aduce amendamente acceptabile, cum ar fi diferenţierea samsarilor imobiliari de cumpărătorii de bună credinţă. “Dacă se adevereşte că legea se întoarce în Parlament, vă asigur că vom cere să generăm un grup de lucru, eventual o comisie specială, formată din parlamentari, reprezentanţi ai sistemului bancar, ai asociaţiilor consumatorilor, factori guvernamentali, astfel încât, într-un interval foarte scurt de timp să ne pronunţăm pe cererea de reexaminare şi să reuşim să o ducem din nou spre promulgare", a mai spus Alina Gorghiu.
Legea dării în plată dă posibilitatea celor care au contractat un credit ipotecar pentru achiziţionarea unui imobil să predea băncii proprietatea respectivă şi să scape astfel de restul ratelor de plată.
