Maghiarii se simt discriminaţi în România. Faptul că prin Klaus Iohannis cea mai înaltă funcţie din stat este ocupată de reprezentantul unei alte minorităţi, nu schimbă cu nimic lucrurile, scrie Neue Zurcher Zeitung într-un articol publicat pe data de 11 mai, scrie g4media.ro.
S-ar putea spune că în privinţa egalităţii în drepturi a minorităţilor naţionale România este o ţară model. Oricum, din 2014 cea mai înaltă funcţie din ţara carpatină este deţinută de un reprezentant al micii comunităţi germane din România. Unde altundeva în Europa mai există un asemenea caz – sau unde ar putea fi chiar şi posibil?
Cu toate acestea, relaţia dintre comunităţile lingvistice din România este orice altceva numai una lipsită de probleme nu, aşa cum a demonstrat o controversă de la sfârşitul lunii aprilie, al cărei ecou se mai aude şi azi. Iar autorul ei este tocmai Iohannis.
Deşi meritele sale privind apărarea statului de drept în România sunt de necontestat, acordarea în acest an al Premiului Carol cel Mare pentru meritele obţinute în procesul unificării europene se arată a fi pe acest fundal absolut picant.
Preşedintele român urmează să fie distins, între altele, şi pentru implicarea sa în protecţia minorităţilor.
Recent, Iohannis a reuşit ca, printr-o provocare bine calculată, să stârnească o reacţie ostilă din partea celei mai mari minorităţi a ţării sale, maghiarii. În România, care are o populaţie totală de 20 milioane de locuitori, trăiesc aproximativ 1,2 milioane de maghiari. Comunitatea germană numără cu puţin peste 35.000 de persoane.
În cadrul unei conferinţe de presă, Iohannis a afirmat că, în timp ce guvernul luptă împotriva epidemiei de coronavirus, alţii operează cu ajutor de la Budapesta pentru desprinderea Transilvaniei. Cu acest prilej a rostit câteva cuvinte în maghiară, maimuţărind într-un stil jignitor accentul maghiar.
Transilvania, cum este denumită şi regiunea cu caracter multietnic cu cel mai mare oraş al ei, Clujul, a făcut parte până în 1918 din Regatul Ungariei şi constituie principala zonă locuită de maghiarii din România.
Factorul declanşator al jignirilor îl constituie un proiect al partidului minorităţii maghiare UDMR privind o lege a autonomiei Ţinutului istoric Secuiesc, care este împărţit astăzi în trei judeţe româneşti. În două dintre acestea, maghiarii sunt majoritari. Dat fiind faptul că în Camera inferioară a legislativului nu a avut loc o dezbatere pe acest proiect în termenul stabilit, acesta a fost adoptat în mod tacit.
Oricum, nu exista nicio îndoială asupra ideii că Senatul, Camera inferioară a Parlamentului, va respinge legea, ceea ce s-a şi întâmplat. În statul unitar român năzuinţele spre autonomie ale minorităţii maghiare fac ca românii să vadă roşu în faţa ochilor. În trecut au fost respinse de mai multe ori asemenea proiecte de lege.
