S-a crezut în timpurile vechi, şi se mai crede şi azi, pe alocuri, că broasca râioasă emană din corpul ei sucuri otrăvitoare. Saliva şi udul ei, în special, erau considerate ca foarte vătămătoare.
La noi, se crede că negii provin „ din apa ce iese din broaştele buboase, când le iei în mână”. „Dacă ţii o broască râioasă în mână şi te udă cu udul ei, atunci faci pe mână negei”. „Dacă te udă pe corp broasca râioasă, se fac negi sau râie.”
Negii aceştia se vindecă în felul următor: „Se ia o broască vie, se omoară deasupra negului zicând: cum moare broasca, aşa să moară negul!”.
Se repetă de trei ori, apoi se leapădă broasca jos. Sau: „Se înfăşoară locul bolnav (negii sau râia) cu ouă de broască şi se ţine înfăşurat o zi şi o noapte”.
În Franţa, se freacă negii cu o broască râioasă vie. În Modena (nordul Italiei), se procedează astfel: se ia un brotăcel, se jupoaie, şi cu dosul pielii se freacă negii; când pielea va fi uscată, vor dispărea şi negii.
Udul broaştei nu provoacă numai negi, ci poate orbi pe acela ai cărui ochi au fost stropiţi de el.
Tot în nordul Italiei, se crede că udul ei, atingând capul cuiva, face să-i cadă părul. În Abruzzi (Italia), udând pe cineva, broasca râioasă dă gălbinarea.
S-a crezut multă vreme, chiar de oamenii învăţaţi, că privirea broaştelor ar avea puterea de a fascina pe cineva.
De aici credinţa în Italia, că dacă te priveşte în ochi un broscoi, capeţi durere de cap sau ţi se fac pe piele mici pete roşii.
La romani, broasca juca un rol foarte mare pentru vindecarea bolilor de ochi. În Sicilia se recomandă, pentru durerile de ochi, să se lege o broscuţă la tâmpla corespunzătoare ochiului bolnav şi să se lase acolo până la moartea broscuţei. Tot astfel se procedează şi în unele părţi ale Germaniei. Acelaşi leac e recomandat de Pliniu.
Printre leacurile întrebuinţate contra durerilor de măsele figurează şi broasca, mai adesea fiartă în oţet. Aşa se procedează în Franţa, în Bavaria, în Boemia, etc.
De acelaşi leac se serveau vechii greci şi romanii. „Legătura cu broaşte pisate, puse la pântece, e bună de facere uşoară”, e unul din leacurile întrebuinţate la noi în ţară.