„Să aibă ea hodina fusului şi eu a lingurei!”, zice aceea care doreşte răul unei alteia. Lingura să nu steie în oală peste noapte, căci nu poţi dormi.
Numai ce auzi dimineaţa: „Ara, ai lăsat lingura în oală, mă miram eu de ce nu am putut dormi astă noapte!”. Ba de multe ori se scoală oamenii noaptea şi caută prin oale, de n-a rămas vreo lingură.
Lingura să n-o laşi cu gura spre casă, când o laşi din mână, ci s-o pui cu gura în jos. Şi când speli lingurele, să nu faci huit cu ele, căci ai în casă huit.
Lingura zice că aşa-i făcută, să huiască asupra omului. Linguri de visezi sunt limbi, te vorbesc oamenii. Dacă cântă cocoşul seara, să huieşti cu lingurele în oale sau în altă ceva, ori numai aşa cu ele.
Când ieşi din casă şi laşi copilul singur, pui lângă el o lingură sau un cuţit şi nu se poate apropia necuratul, pentru că lingura e curată, doară cu dânsa mănânci!
Când ai copil mic, ca să nu-ţi iaie somul de la copil, pui, cum asfinţeşte soarele, o lingură în fereastră şi măcar cât să descânte o alta, că nu i-l poate lua.
Femeia ce descântă pe copilul ei, pune lingură în brâu, căci altfeli nu-i de samă descântecul. În Roşa, femeia ce descântă cuiva mai bătrân decât ea, îşi pune o lingură în brâu, ca să nu cadă boala celuia ce-i descântă pe ea sau pe copilul ei.
De babiţe – o boală a copiilor – se descântă cu 7 linguri, 7 fuse, cuţit, etc. Toarnă din lingură în lingură şi dă copilului să beie şi să îndreaptă.
Pentru legat giunghiurile, să suceşte şfară pe lingură. De Ajun, să puie fata toate lingurele cu care s-a mâncat, aşa nespălate sub cap şi visează ursitul.
Sau să iasă afară cu lingurele ce s-a mâncat grâul şi să sune într-o strachină şi, de unde vor bate cânii, de acolo o vor lua. Dacă dinspre ţintirim, va muri. Tot aşa se face şi de Anul Nou.
