Fața sau obrazul sunt expresia fidelă a stării sănătății sau sufletești a cuiva. Vorba aceluia: „Uită-te la față și mă întreabă de viață”. Omul sănătos e rumen la față, pe când omul bolnav e galben, searbăd sau tras la față. După culoare, omul e alb sau albinet, negru, negricios ori smead, rumen, roșu sau roșcovan la față.
În scăldătoarea copilului nou născut, dacă e băiat, se pune bujor, ca să fie rumen ca bujorul. În dimineața zilei de Paști, când te speli, pune în cana de apă un ou roșu și atunci vei fi rumen la față și sănătos tot anul. La Paști, cine merge la biserică, să-și pună un ou roșu în sân, ca să fie totdeauna roșu la față.
Cu apa în care s-au roșit ouăle se spală lumea pe cap, ca să le fie fața roșie tot anul. Femeia care vrea să aibă fața albă și lucie, să se spele cu apă din coada curcubeului. În seara de Bobotează, femeile fac piftie, ca să le fie tot anul fața fragedă ca piftia. O credință foarte răspândită la noi și la alte popoare: când îți ard obrajii, te vorbește cineva de rău.
Pielea obrazului, ca să fie frumoasă, trebuie să fie netedă, curată. Totuși, o gropiță în obraji, mai ales la fete, e cât se poate de atrăgătoare. De aceea, după primul scăldat al noului născut, moașa îi pune „degetele cele mari de la amândouă mâinile pe amândouă fețele obrazului, ca să capete gropițe în obraz”
De asemenea, o aluniță (sau o alunică) pe obrazul unei fete îi dă câteodată un farmec deosebit. De aceea se obișnuiește, ca podoabă, să se formeze și în mod artificial o astfel de petiță neagră pe obraz.
Dacă însă alunița e mai măricică și crește păr pe ea, nu mai e așa plăcută la vedere. Dar, după credința poporului, de are cineva una sau mai multe, ele sunt semne de mare noroc și nu trebuie să se taie părul de pe ele, că piere norocul.
Când umbli cu pui de rândunică, faci alunele sau pistrui pe obraz. Primăvara, când vezi rândunelele, întâi să arunci cu țărână peste cap, ca să nu faci alunele (pistrui) pe obraz peste vară.
