Pare greu de crezut că banalul cositor, cel folosit constant de multă vreme de țiganii căldărari, bănuții de aur, argint sau aramă, argintul viu, mărțișorul sau chiar sarea pot apăra omul de rele.
Și cu toate astea, credințele și tradițiile populare arată că amuletele făcute din aceste metale îl pot apăra pe om de rău, dacă se respectă și se practică anumite ritualuri.
Tradiții și superstiții. Cositorul. În județul Dolj, dacă simte cineva un nod în gât, sau are vreo spuzeală, sleiește cositor și-l poartă la mâna dreaptă, legat de mânecă, de miercuri până vineri. Apoi îl leapădă la un pom curat sau îl îngroapă.
Tradiții și superstiții. Argintul viu. Babele descântă argintul viu, adesea cu sare și cu pâine, îl pun într-o alună și fac baier din el, ca să-l apere pe om de rău. Se poartă în sân ori în buzunar, sau se coase pe haină, în tivul rochiei, etc. Uneori, atârnând baierul de gât, se zice: „Cum fuge rgintul viu, așa să fugă boala și alte rele de la mine”. Amuleta cu argintul viu, pus într-o nucă sau într-o alună, e foarte răspândită în Europa.
Tradiții și superstiții. Aurul, argintul, arama. Mici monede (bănuți) de aur sau de argint se poartă atârnate la gât spre a se apăra de boli (datină generală). La 1 martie, în tot cuprinsul țării românești, femeile tinere, fetele și copiii își leagă la închietura mâinii sau își leagă la gât, cu ajutorul unui găitan făcut din două fire răsucite de mătase sau de ață roșie sau albă, o mică monedă de aur sau de argint, numită mărțișor.
Tradiții și superstiții. Aurul, argintul, arama. Acest „mărțișor” trebuie purtat până ce se vede cel dintâi pom înflorit, mai adesea până se văd primele flori de porumbel (Prunus spinosa) sau de păducel (Crataegus oxyacantha). „Atunci se ia bănuțul, se depune pe ramurile pomișorului înflorit și se lasă acolo, zicând: Porumbar (sau păducel) mândru-nflorit/Eu să fiu floare-nflorită/De toată lumea îndrăgită”.
Tradiții și superstiții. Aurul, argintul, arama. În județul Vâlcea, mama, înainte de a îmbrăca copilului o cămășuță sau o haină nouă, trece prin ea o para de aur sau de argint, pentru sănătatea celui ce-o poartă și pentru trăinicia îmbrăcăminții. Cel ce e în doliu poate să joace în horă, fără să i se întâmple ceva, dacă-și pune în încălțăminte, sub talpă, un ban de aramă.
Tradiții și superstiții. Sarea. Ca și metalele, sarea e considerată ca un mijloc eficace pentru alungarea duhurilor necurate pentru a-l apăra pe om de acțiunile dușmănoase ale vrăjitoarelor. Sarea se pune în scalda copiilor, spre a-l feri de duhurile vrăjmașe și a-l păzi de rele. „Când ți-l trimite cineva pe necuratul, să te necăjească noaptea prin somn, să presari pragurile cu sare sfințită, că nu se mai poate apropia. Sare să porți în papuc, ca să nu te prindă farmecele”.
