Din toate zilele, duminica e cea mai mare, căci duminica este ziua Învierii Domnului Hristos. Cine se naşte duminica e vesel. Duminica, omul să se scoale dimineaţa, să nu doarmă când face preotul liturghia, căci necuratul anume îl îndeamnă, doară ar dormi. Şi după ce se scoală, să nu mănânce îndată, că-i păcat. Duminica nu e bine ca omul să doarmă cât preotul slujeşte în biserică, căci nu se apropie sfinţii 40 de zile de el.
Duminica dimineaţa să deschizi uşa încă pe întuneric, că, de găseşte Maica Domnului deschis, intră şi lasă noroc; dar de e închis, nu intră. Duminica, dacă nu trage omul din lulea până nu sfârşeşte preotul liturghia, dracul stupeşte şi se udă în ea. De aceea, oamenii nu așteaptă să se mântuie slujba, măcar că femeile îi ocărăsc. „Ce, încă şi lui să-i rabd?”, zic ei.
Dumnezeu, pentru că oamenii nu ţin legea şi duminica, trimite pe vârcolaci (vârcolacii sunt câinii lui Dumnezeu) să mănânce soarele – şi de se întâmplă să bea ei apă când merg, nu-i pot face nimică soarelui, dar de nu, dau de tot să-l mănânce. Atunci, Sf. Duminică – vară primară cu soarele – îl acoperă cu poala şi-l scapă.
Vârcolacii sunt nişte viermi ca ţânţarii de mari. Ei să suie la soare pe aţa ce o sucesc femeile duminica. De aceea e tare păcat a suci duminica aţă. Sânt câţiva ani de când au mâncat soarele vârcolacii şi cât pe ce era să prăpădească Dumnezeu lumea, că nu ţin oamenii cum se cade duminica.
Duminica să nu iai măngalăul în mână, că face vântul în cânepă vârticuşuri, o încâlceşte. Duminica să nu faci foc, Doamne fereşte, că din pricina ceea Maica Domnului e toată arsă. Să mănânci ce poţi. Duminica, chiar dacă faci foc, din acea mâncare să nu rămâie pe altă zi, că e păcat. Dar mai tare să te păzeşti să nu tai nimică: lemne, păseri, nici chiar pintrinjel în mâncare, că tai pe Sf. Duminică.
Din pricină că femeile îngreunate taie duminica, li sunt copiii cu buza tăiată. Duminica nici să iai cuţitul în mână. Duminica să nu pui lemne pe foc. E tare păcat, c-o frig şi-o coc pe Sf. Duminică. La Sf. Ioan din Suceava este icoana ei cu copilul în braţe şi zice că e toată neagră, tăiată şi supărată. Numai jidanii pe duminica lor o cinstesc, şi cât e de veselă pe curcubeu!
Duminica să nu înşiri mărgele, căci diavolul te pune să treci prin ele de trei ori pe ceea lume. (Cu toate astea, la ţară, mărgelele numai duminica se înşiră, ba se fac şi ghiorlande, în alte zile neavând timp). Spre duminică, întotdeauna trebuie să te lai, să te piepteni, ca să fii curat pe duminică şi dimineaţa să te primeneşti luând alte haine curate, căci aşa se cuvine, să fim curaţi şi să serbăm cu veselie duminica.
Duminica dimineaţa se face de dragoste. Duminica dimineaţa să mături casa în patru cornuri cu mătura şi să arunci gunoiul în drum, aruncând şi mătura, căci, de sunt ploşniţe, sau îţi aduc farmece, sau ai huit, supărare în casă, toate se duc.
În duminica cea dintâi la lună nouă să dă liturghie pentru noroc, trai bun, sănătate. Atunci să te păzeşti să nu te sfădeşti cu nimene, să nu faci vreun păcat, că toată luna în sfadă şi rău îţi merge, dacă rău ai început-o. Duminica se fac jocuri, nunţi. Oamenii merg unii la alţii, sfătuiesc, cântă; în sfârşit, să petrece şi se benchetuieşte după pofta inimii. Duminica şi joia vin flăcăii la fete.