Se întâmplă rar spre deloc ca o publicație de renume dintr-o țară din Vest să lanseze un atac virulent împotriva unei alte instituții media dintr-o țară străină, în special din estul Europei.
Neue Zurcher Zeitung (NZZ) găzduiește un amplu editorial, semnat de Markus Bauer și intitulat “Agitație permanentă la televizor. Un miliardar are o influență neobișnuită asupra opiniei publice din România. Metodele postului său tv Antena3 sunt incalificabile”. Bauer îşi începe prezentarea cu mențiunea că oamenii care au ieșit în stradă pentru susținerea postului amenințat pe atunci cu evacuarea, având mesaje precum “Sunteți în inimile noastre” sau “Suntem alături de voi”, erau în general “femei și bărbați în vârstă”.
În paragraful intitulat “metode bizare”, Bauer încearcă să prezinte profilul televiziunii din trustul Intact. “Antena 3 nu este o televiziune oarecare, profilul său este de agitație permanentă, de scandaluri și manipulări. Lista avertismentelor de la CNA este lungă. Răspunsul a fost un lung șir de atacuri asupra intelectualilor, precum Andrei Pleșu, sau de prezentarea numelui copilului unui jurnalist sau de un interviu fără mențiunea că e din arhivă. Antena3 este parte a trustului media Intact, deținut de Dan Voiculescu, un miliardar, care și-a construit o avere cu afaceri imobiliare și de alta natură încă dinainte de 1989 și este dovedit în instanță ca informator al Securității”, scrie cotidianul elvețian.
“Cu ajutorul postului tv, miliardarul a intervenit în repetate rânduri în zona politică, lansând suspiciuni, luând partea unora în campanii electorale și intrând la guvernare cu formațiunea sa politică Partidul Conservator. Voiculescu se află acum după gratii, fiind condamnat în 2014 la zece ani de închisore pentru dobândirea ilegală a unei proprietăți de stat, a cărei valoare reală este de 75 de ori mai mare decât prețul plătit de el. Antena3 a cerut în stradă sprijin pentru mogul, acuzând judecătorii de aproprierea de președintele de atunci Băsescu și atacând Direcția Națională Anticorupție”, adaugă NZZ.
Bauer amintește că în urma acestei sentințe, postul Antena 3, ca și restul posturilor trustului Intact, au fost obligate să părăsească sediile confiscate de ANAF. “Protestele generate de această decizie au marșat, ca în orice alt stat UE post-comunist, pe tema sensibilă a libertății de exprimare. Orice critică instituțională la adresa media, până la punerea sub semnul întrebării a posibililtăților de emitere, este catalogată drept un atac politic asupra drepturilor fundamentale. Doar că în cazul Antenei 3, în afara angajaților postului, nu a venit aproape niciun reprezentant al societății civile să le susțină cauza în Piața Constituției, fiindcă postul își răspândește manipulările la un nivel inimaginabil de jos. Doar președintele Klaus Iohannis a criticat demersul ANAF, decizie catalogată ca fiind dintr-o serie de greșeli politice care au afectat imaginea președintelui”, notează sursa citată.
Jurnalistul elvețian avertizează că Antena3 nu își înțelege rolul de televiziune de știri. “Modul de operare al televiziunii lui Voiculescu reprezintă vârful dezvoltării scăpate de sub control a presei electronice, care nu consideră că se află în atribuțiile ei să informeze realist și echidistant despre demersuri politice și sociale. Ca și în era Berlusconi din Italia, în televiziunile din România domină culorile stridente, satisfacția artificială, pseudo-dezbaterile și defăimarea cu țintă”.
Autorul editorialului nu pomenește nici măcar de existența celorlalte patru televiziuni de știri și de modul de operare al acestora, în schimb laudă televiziunea publică TVR. “Aproape singurul exemplu pozitiv este televiziunea de stat TVR, chiar dacă și ea a fost mult timp acuzată de aproprierea de putere. Cei care vor să evite poveștile televiziunilor de știri, au la TVR un program orientat către cultură, cu documentare din întreaga lume care animează publicul să gândească, în detrimentul vânătorii isterice de la televiziunile comerciale. Problema TVR este că se află într-o criză financiară, care ar putea să o împingă în insolvență”.
În încheiere, Markus Bauer se întoarce la Voiculescu. “Între timp, Voiculescu redactează harnic texte științifice în închisoare. În mod bizar, legea română prevede că un deținut își poate micșora pedeapsa dacă elaborează și publică lucrări științifice. Chiar și așa, în urmă cu câteva zile, o instanță a decis că deținutul care a publicat 11 cărți în doi ani nu poate solicita încă eliberarea condiționată”.
