Povestea unei imigrante filipineze a captat atenția jurnaliștilor de la cotidianul elvețian Tageswoche.
“Sunt imigranți în țara emigrației. Bone din Filipine lucrează pentru familii înstărite din România. Muncitoarele sunt credincioase și loiale, subliniază agențiile de recrutare care fac bani frumoși pe spatele lor. În spatele afacerii se ascund de multe ori exploatare și abuzuri”, notează sursa citată.
Permanenta dorință de afirmare a capitalei României este pe placul bonei filipineze Ynia. În 2011, ea a venit din Manila. Avea 26 de ani. Din cauza crizei financiare și-a întrerupt studiile și a ales să lucreze ca bonă în Europa.
Autoritățile filipineze susțin că zilnic 360 de persoane părăsesc țara, iar numărul celor care trăiesc în străinătate a depășit deja zece milioane. Principalele destinații sunt Australia, SUA, dar și țări din UE.
Inițial a vrut să ajungă în Italia, dar procedurile la ambasadă ar fi durat șase luni. O agenție de recrutare i-a recomandat să își încerce norocul în România. I s-a promis un loc de muncă în București, însă a ajuns în Focșani.
A primit și un contract de opt ore, însă nu a durat mult până și-a dat seama că hârtiile nu valorează nimic. “Era vorba despre babysitting timp de opt ore, însă am fost pusă să spăl, să gătesc și chiar să lucrez în grădina vilei. Ziua de lucru dura 12 ore, uneori chiar 16”, explică ea.
Când a semnalat neregulile la agenție, i s-a transmis că România este afectată de criza economică din UE, iar locurile de muncă sunt limitate. O treime dintre locuitorii Focșaniului părăsiseră deja orașul în 2011.
“Femeile din România muncesc la rândul lor ca bone sau fac curat în casele din Italia, Spania sau Germania. România este o țară a contrastelor, iar mulți oameni se luptă cu sărăcia”, consideră Ynia.
În timp ce din România au emigrat trei milioane de cetățeni, doar 300 de filipinezi au ales țara noastră, cele mai multe fiind femei.
“Premierul Ponta promovează acest trend, el însuși angajând o bonă filipineză”, scrie Tageswoche. Cele două bone se cunosc, comunitatea lor din România fiind mică și unită.
Cam toate se confruntă cu aceleași probleme. Deși au salariu peste nivelul mediu din România, 400 de euro, și nu plătesc cazare și masă, ceea ce le permite să trimită aproape jumătate din sumă în țara lor de origine, ele sunt nemulțumite de nerespectarea prevederilor din contract.
“Modul în care se poartă bogații României este de multe ori de coșmar. Nu dau doi bani pe contracte. Abuzurile și exploatarea sunt la ordinea zilei”, explică Ynia.
A renunțat la locul de muncă din Focșani. “Am învățat suficientă română cât să înțeleg că eram înjurată și jignită cu tentă rasistă. Agenția mi-a găsit un loc de muncă în București și eram așa fericită că am scăpat. Lucrez pentru o familie de rromi, dar nu am întâmpinat probleme rasiale”, spune ea, conștientă că agenția încasează 4.000 de euro de pe urma ei.
Ynia a primit și un rol într-o piesă de teatru, care are menirea de a atrage atenția opiniei publice asupra situației bonelor filipineze din România.
“Mi-am făcut mulți prieteni români prin această apariție. Au arătat empatie, iar în ultimele luni am avut parte de multă solidaritate”, a încheiat Ynia.
