Ziua mondială a ciocolatei este marcată anual la 7 iulie, această dată fiind consemnată în istorie drept momentul când băutura pe bază de cacao a fost introdusă în Europa, în 1550, potrivit paginii Facebook - Nouveau Chocolates.
Cacaua, ciocolata şi alte produse din această categorie bucură miliarde de oameni din întreaga lume. Cu toate acestea, istoria acestor delicii nu este atât de cunoscută.
De mii de ani
Cercetătorii au găsit dovezi privind alimente pe bază de cacao datând din urmă cu câteva mii de ani. Boabele de cacao ar fi fost cultivate la început de civilizaţii străvechi din America de Sud, aztecii şi mayaşii fiind cei mai cunoscuţi între aceste populaţii indigene, notează www.worldcocoafoundation.org, citat de AGERPRES.
Cuvântul modern ''ciocolată'' provine din două cuvinte din Nahuatl, o limbă vorbită de multe grupuri de azteci: ''xocolatl'', care în traducere directă înseamnă ''apă fierbinte'' şi ''cacahuatl'', care se referea la o băutură amară din cacao servită la ceremoniile religioase - evidenţiază sursa citată.
Când conchistadorii spanioli au ajuns în Lumea Nouă şi au început invaziile, colonizarea şi, în cele din urmă, distrugerea culturilor native, au descoperit şi valoarea cultivării boabelor de cacao.
Au contribuit cu inventivitatea lor la reţeta băuturii de ciocolată adăugând zahăr şi condimente pentru a o îndulci.
De aici, ciocolata a ajuns populară în rândul spaniolilor, care au păstrat secretă metoda de producţie pentru aproximativ 100 de ani de la descoperirea lor.
Legendă
Potrivit unei legende, când exploratorul spaniol Hernando Cortes a ajuns în Mexic în căutare de aur şi argint, conducătorul aztec Montezuma a crezut că este o divinitate reîncarnată şi l-a întâmpinat cu un banchet somptuos unde s-a servit băutură de ciocolată, notează www.chocolate.org.
Spaniolii nu puteau păstra secretul la nesfârşit şi ciocolata s-a răspândit şi în restul lumii vestice. Ciocolata - pe atunci consumată exclusiv sub formă de băutură - a ajuns în Franţa, apoi în Anglia, la curţile regale şi în case dedicate consumului de ciocolată, frecventate de elite.
Ciocolata caldă era apreciată de clasa socială superioară pentru gustul şi beneficiile pentru sănătate şi, cu timpul, cacaua şi-a câştigat reputaţia de afrodisiac.
Exclusivitatea ciocolatei a fost în cele din urmă diminuată odată cu Revoluţia Industrială, când echipamentele cu aburi au facilitat rapiditatea şi accesibilitatea în producţia prafului de cacao.
Ciocolata solidă
Ciocolata solidă a apărut pe piaţă şi s-a bucurat de succes în jurul anului 1850, când britanicul Joseph Fry a descoperit că adăugarea de unt de cacao peste praful de cacao formează o masă solidă.
Peste 60 de ani, a ajuns cunoscută şi arta producerii de ciocolată cu un conţinut de arome diferite - cunoscut sub numele de ''praline'' - legată de numele inventatorului belgian Jean Neuhaus II.
Din acest moment, industria ciocolatei a explodat şi s-a răspândit în întreaga lume, potrivit istoriei prezentate de World Cocoa Foundation.
Ciocolata care se trage pe nas
S-a ajuns însă inclusiv la ciocolata care se trage pe nas. O companie cu sediul în Florida, Statele Unite, pune la dispoziția clienților săi un tip de pudră de ciocolată care poate fi inhalată pe nas, aceasta având efecte similare unei băuturi energizante. Dar tocmai aceste efecte îngrijorează lumea medicală.
Coco Loko, fabricată de Orlando's Legal Lean, este un praf infuzat cu cacao despre care producătorul său susține că produce un val de endorfine și serotonină care oferă o senzație de "energie euforică" și "concentrare calmă". Efectul durează între 30 de minute și o oră.
Cacao
Deşi originară din Americi, în prezent, micul stat Coasta de Fildeş (Cote d'Ivoire) produce între 30 şi 40 de procente din cantitatea totală de cacao la nivel mondial.
Cacaoa, ingredientul principal din ciocolata neagră, este sursa principală de antioxidanţi din familia polifenolilor, cunoscuţi pentru lupta lor eficientă contra îmbătrânirii premature a celulelor.
Evenimentele organizate cu ocazia Zilei mondiale a ciocolatei includ degustări, târguri, festivaluri şi ateliere. SUA celebrează Ziua internaţională a ciocolatei pe 13 septembrie şi Ziua naţională a ciocolatei de două ori pe an: la 28 octombrie şi la 28 decembrie.
Beneficiile ciocolatei
Ciocolata de bună calitate este un bun stimulent cerebral, deoarece conţine flavonoide, substanţe care stopează declinul cognitiv. Aceste substanţe naturale se găsesc în bobul de cacao.
Prin tehnici de imagistică s-a demonstrat că persoanele care consumă cantităţi rezonabile de ciocolată neagră beneficiază de o creştere sensibilă a volumului de sânge exact în acea zonă a creierului care asigură buna derulare a proceselor de memorare.
Un pătrăţel de ciocolată zilnic este un aliat pentru inimă. Datorită antioxidanţilor valoroşi existenţi în cacao, ciocolata poate preveni, în mod plăcut, bolile cardiovasculare. Flavonoidele sunt antioxidanţi puternici, care cumulează efecte antiinflamatoare şi antitrombice, care luptă contra hipertensiunii arteriale. Cu condiţia ca să nu facem exces de cicolată, să fie neagră şi cu minimum 70% cacao.
Tipuri
Fiecare tip de ciocolată are o compoziţie nutriţională diferită şi, deci, un impact potenţial, diferit asupra sănătăţii. Ciocolata albă nu conţine cacao, dar este fabricată exclusiv din unt de cacao, lapte, zahăr şi uneori cu adaos de arome.
Ciocolata cu lapte trebuie să conţină materie uscată (respectiv, ceea ce rămâne după evaporarea apei prin încălzire) cel puţin 25% din compuşii uscaţi de cacao.
Este mai puţin grasă comparativ cu ciocolata neagră, dar este mai dulce. Ciocolata neagră trebuie să conţină cel puţin 35% compuşi uscaţi de cacao şi cel puţin 18% unt de cacao şi 14% compuşi uscaţi degresaţi de cacao.
Astfel, ciocolata albă şi ciocolata cu lapte conţin o cantitate dublă de zahăr comparativ cu ciocolata neagră. În schimb, ciocolata neagră conţine mai multe lipide comparativ cu celelalte tipuri de ciocolată.
În plus, varinta neagră, este singura considerată bogată în fibre (100 de grame de ciocolată conţine 12,7 grame de fibre) şi în magneziu, element implicat în procesele metabolice şi de reparare a ADN-ului.
