În ultimele decenii, s-a conturat o graniţă din ce în ce mai accentuată între valorile ţărilor din Occident şi cele din Orient. Dacă materialismul şi consumerismul au devenit instrumente de interes ale Vesticilor, de cealaltă parte, Orientalii au ca piloni centrali de interes spiritualitatea şi dezvoltarea personală.
Psihologul Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii, este de părere că influenţa social-culturală a mediului în care trăim este mult mai puternică decât dorinţele noastre interioare.
Chiar dacă avem înclinaţii către spiritualitate sau dezvoltare personală, dar am crescut toată viaţa într-o ţară care are ca valori centrale materialismul, vom adopta, în cea mai mare parte din timp, valorile mediului de provenienţă.
“În Occident, consumerismul este un mod de viață, care absoarbe toate intențiile și dorințele noastre. Invazia reclamelor, mall-urilor, pieței de desfacere, gusturilor chimicalizate, mofturilor trupești, ne fac să ne rotim într-un cerc vicios care ne păstrează proaspeți și hotărâți să lucrăm pentru bani, nu pentru evoluție. Chiar dacă, la un moment dat, ne vom revolta interior împotriva acestui stil de viaţă, această revolta va dura foarte puţin şi vom constata că nu putem rămâne o mică insuliţă într-un ocean atât de mare”, afirmă psihologul Alexandru Pleşea.
Chiar şi aşa, specialistul crede că Materialismul şi Spiritualitatea pot coabita într-o lume construită în jurul banilor, dar ca această relaţie să existe pe termen lung, trebuie să găsim o direcţie comună de utilizare.
Banii aduc Fericirea atunci când scopul cu care îi cheltuim e mai mare decât interesul personal. “Orice altă dorință de avuție materială este un capriciu, instinct și factor de mărire a egoului, iar astfel de atitudini îl îndepărtează pe om de el însuși. Banii aduc Fericirea când cei care muncesc, nu muncesc doar pentru ei înșiși, ci și pentru cei de lângă. Un cadou pentru mama ta, o bucurie unui copil, o masă oferită unui prieten, o donație făcută celor cu handicap, o călătorie pentru familia ta, un acoperiș celor nevoiași etc. Cel mai cunoscut exemplu, în acest caz, sunt copii noștri, lucrăm și îi ajutăm necondiționat, pentru a-i avea și păstra fericiţi. Cum ar fi să facem la fel pentru ceilalți oameni?”, este de părere psihologul Alexandru Pleşea.
Banii aduc fericirea doar când căutăm să servim viitorul nostru și al celor din jur. “Servirea viitorului este observația spre unde ne îndreptăm și ce scop avem. Dacă cei mai mulți dintre noi căutăm să avem un acoperiș asupra capului, este doar pentru că așa am văzut la părinții noștri și la societate. Această puternică programare ne face să muncim toată viața pentru asta şi, spre sfârşitul vieţii, vom constata că nu am făcut nimic şi pentru societate. Această concluzie ne va întrista”, afirmă psihologul.
Banii aduc Fericirea doar la cei care știu ce vor face cu ei. “Stările necontrolate și capriciile noastre ne fac să cheltuim bani pe lucruri care își pierd valoarea după un timp scurt. Dacă știm ce vom face clar cu banii, munca noastră începe să prindă un sens mai puternic. De exemplu, familia e bine, eu la fel, banii îi cheltuim pe ce ne place și vrem, dar dacă la cineva din familie apare vreun cost de spitalizare și e nevoie de bani, efortul depus pentru muncă va crește considerabil. Cei mai mulți oameni care înțeleg fluxul banilor, se comportă ca și cum nu ar avea. Nu pentru faptul că sunt zgărciți, ci pentru că înțeleg că fără un scop mai mare decât cel personal, nu pot câștiga mai mult”, declară Antrenorul Minţii.
Sintagma “Banii nu aduc Fericirea” este pentru cei care înțeleg greșit Fericirea. “Fericirea nu este o stare dependentă de factorii exteriori, ea este o voință pe care o generăm din interior. Fericirea este puterea de a oferi mai mult decât ai primit. Continuitatea acestui proces este mediul în care Fericirea poate fi menținută. Orice altă formă de Fericire este identificată cu egoul și nu este decât confort, plăcere, dorință, capriciu, moft sau interes. Fericirea devine atitutinea care este căutată tot mai mult în mediile societății actuale. Angajatorii caută angajați fericiți, iubitul caută o iubită fericită și invers, colaboratorii, la fel, vânzătorii de servicii/produse, la fel. Aceste așteptări nu duc la nimic bun, e nevoie de efort pentru fericirea celor din jur. Tot ce avem de făcut este să deschidem ochii și să facem lucruri mai multe pentru ceilalți, astfel împlinirea noastră interioară, cât și câștigurile, vor crește”, conchide psihologul.
