Potrivit unei relatări publicate de The Wall Street Journal, președintele american Donald Trump le-a transmis recent liderilor europeni, într-o convorbire privată, că Vladimir Putin nu este pregătit să oprească războiul din Ucraina, deoarece consideră că îl câștigă. Declarația marchează o schimbare de ton față de pozițiile publice anterioare ale lui Trump și vine în contextul unor eforturi diplomatice europene intense, menite să-l convingă pe liderul american să exercite presiuni mai mari asupra Kremlinului.
Într-o convorbire telefonică purtată luni, președintele Donald Trump le-a spus liderilor europeni că președintele rus Vladimir Putin nu este pregătit să încheie războiul, deoarece crede că îl câștigă, potrivit a trei surse apropiate discuției.
Această recunoaștere confirma ceea ce liderii europeni suspectau de mult timp în privința lui Putin - însă era pentru prima dată când o auzeau direct de la Trump. De altfel, afirmația contrazicea declarațiile publice repetate ale președintelui american, care a susținut frecvent că Putin ar dori cu adevărat pacea.
Casa Albă a refuzat să comenteze, îndrumând jurnaliștii către postarea lui Trump de luni pe rețelele de socializare cu privire la conversația avută cu Putin: „Tonul și spiritul conversației au fost excelente. Dacă n-ar fi fost așa, aș spune-o acum.”
Deși Trump pare să fi ajuns la concluzia că Putin nu este dispus să încheie pacea, acest lucru nu l-a determinat să facă ceea ce liderii europeni și președintele ucrainean Volodimir Zelenski insistă că ar trebui să facă: să-și întărească angajamentul în lupta împotriva Rusiei.
Trump a avut o primă convorbire cu liderii europeni duminică — cu o zi înainte de discuția sa de două ore cu Putin. Atunci, el a sugerat că ar putea impune sancțiuni dacă Putin refuză o încetare a focului, potrivit unor persoane informate despre convorbire.
Până luni, însă, Trump își schimbase din nou poziția. Nu mai era pregătit să adopte sancțiuni. În schimb, a spus că dorește să avanseze rapid către discuții de nivel inferior între Rusia și Ucraina, desfășurate la Vatican.
Apelul de luni a inclus participarea lui Zelenski, a președintelui francez Emmanuel Macron, a cancelarului german Friedrich Merz, a premierului italian Giorgia Meloni și a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Discuția a reprezentat, în parte, culminarea unei ofensive diplomatice europene lansate cu aproximativ zece zile înainte, care avea ca scop convingerea lui Trump să exercite presiuni asupra lui Putin.
Desi efortul nu a reușit, în cele din urmă, să-l convingă pe Trump să impună sancțiuni suplimentare, liderii europeni au văzut totuși un aspect pozitiv în deznodământ. Procesul a contribuit la clarificarea poziției lui Putin — inclusiv în ochii lui Trump: liderul de la Kremlin nu este dispus să oprească războiul în acest moment. Iar pentru europeni, acest lucru a subliniat încă o dată că sprijinirea Ucrainei depinde, în mare măsură, de ei înșiși. Potrivit surselor, europenii nu cred că administrația Trump va opri exporturile de armament american atâta timp cât Europa sau Ucraina vor plăti pentru ele.
„Acesta nu este războiul meu”, a declarat Trump reporterilor luni, după discuția cu Putin. „Ne-am amestecat într-un conflict în care n-ar fi trebuit să fim implicați.”
Trump indicase, într-o convorbire cu liderii europeni de duminică - la care au participat Macron, Merz, Meloni și premierul britanic Keir Starmer -că îl va trimite pe secretarul de stat Marco Rubio și pe trimisul special Keith Kellogg la negocierile care urmează să aibă loc la Vatican. Luni, însă, Trump părea să ezite în privința unui rol clar al SUA, potrivit uneia dintre persoanele informate despre convorbire.
Unii dintre europenii prezenți la apelul de luni au insistat ca orice rezultat al discuțiilor de la Vatican să includă o încetare necondiționată a focului. Dar Trump a evitat din nou să susțină această formulare, afirmând că nu-i place termenul „necondiționat”. A adăugat că nu a folosit niciodată acel cuvânt - deși o postare de pe platforma sa Truth Social, din 8 mai, arăta contrariul, cerând o „încetare necondiționată a focului pentru 30 de zile”. În cele din urmă, europenii au fost de acord să renunțe la insistența asupra adjectivului.
Ofensiva diplomatică a Europei de a-l determina pe Trump să exercite presiuni asupra Rusiei s-a intensificat după ce Friedrich Merz, cancelarul conservator al Germaniei, a preluat funcția la începutul acestei luni. Merz s-a arătat mult mai dispus să-l confrunte pe Putin decât predecesorul său social-democrat, Olaf Scholz. Mai important, coaliția lui Merz a contribuit la modificarea Constituției Germaniei pentru a permite țării o mai mare flexibilitate în privința împrumuturilor destinate cheltuielilor militare și sprijinului acordat Ucrainei.
Această schimbare majoră în politica germană a fost bine primită de aliații est-europeni și de oficialii ucraineni, care consideră Germania o piesă esențială în menținerea presiunii asupra Rusiei. Cu toate acestea, în lipsa unui angajament clar din partea Washingtonului, europenii sunt conștienți că povara sprijinirii Ucrainei - militar, financiar și diplomatic - va cădea tot mai mult asupra lor.
Negocierile pregătitoare de la Vatican sunt așteptate să înceapă în următoarele săptămâni, dar rămân multe incertitudini cu privire la formatul și obiectivele discuțiilor. Surse diplomatice europene spun că, în spatele ușilor închise, Trump rămâne preocupat în primul rând de impactul politic intern al oricărei decizii legate de Ucraina, în special în perspectiva alegerilor legislative din 2026.
Pe 10 mai, Merz, Macron, Starmer și premierul polonez Donald Tusk au efectuat o vizită neanunțată la Zelenski, la Kiev. I-au cerut acestuia să accepte propunerea lui Trump, pentru a demonstra lumii lipsa de voință a lui Putin de a pune capăt războiului. Apoi, folosind telefonul mobil al lui Macron, l-au sunat pe Trump chiar din reședința oficială a lui Zelenski, transmițându-i că Europa și Ucraina susțin în totalitate apelul său pentru o încetare a focului timp de 30 de zile. Public, europenii au amenințat cu noi sancțiuni împotriva lui Putin dacă acesta nu accepta încetarea focului.
Putin a reacționat la presiunile crescânde din partea Europei și a Washingtonului propunând prima rundă de negocieri directe cu Ucraina din ultimii trei ani. Trump a profitat imediat de ofertă, sugerând chiar, la un moment dat, că ar putea merge în Turcia pentru a participa personal la discuții.
O întâlnire a avut loc la Istanbul în decurs de câteva zile, însă Putin nu s-a prezentat. A trimis în schimb reprezentanți de rang inferior, care au repetat cereri considerate inacceptabile de către Ucraina.
După absența lui Putin la Istanbul, europenii au reluat presiunile asupra lui Trump pentru a-l convinge să crească presiunea asupra liderului de la Kremlin. Au aprobat un set modest de noi sancțiuni împotriva Rusiei și lucrează în continuare la un pachet mai robust de măsuri. Trump a anunțat că a stabilit o convorbire cu Putin, spunând că doar un dialog direct între liderii SUA și Rusiei poate avansa perspectiva păcii.
În convorbirea de duminică cu liderii europeni, desfășurată înaintea apelului către Putin, Trump a lăsat să se înțeleagă că SUA s-ar putea alătura Europei în sancționarea exporturilor de energie și a tranzacțiilor bancare ale Rusiei. Senatorul Lindsey Graham (R., Carolina de Sud), un apropiat al lui Trump, a declarat miercuri că a adunat 81 de co-sponsori pentru un proiect de lege care ar înăspri semnificativ sancțiunile energetice și financiare asupra Moscovei.
Acea convorbire telefonică de duminică a purtat amprenta stilului caracteristic al lui Trump, o combinație de remarci spontane, elogii și critici adresate liderilor europeni. L-a complimentat pe Merz pentru engleza sa „frumoasă”. „Îmi place și mai mult cu accentul tău german”, a spus Trump, potrivit unei persoane prezente la apel.
La un moment dat, Trump a deviat discuția spre o tiradă la adresa politicilor europene privind migrația. A afirmat că migrația scăpată de sub control împinge țările europene spre „pragul colapsului”.
Macron, care are cea mai îndelungată relație diplomatică cu Trump dintre liderii europeni, i-a cerut să înceteze. „Nu poți să ne insulți națiunile, Donald”, i-a spus Macron, potrivit aceleiași surse.
Cu toate acestea, tonul general al convorbirii a fost pozitiv, spun persoanele familiare cu discuția. Unii participanți au rămas cu impresia că Trump ar putea susține noi sancțiuni în cazul în care Putin nu acceptă o încetare a focului. Dar aceste speranțe au fost spulberate a doua zi.
Negocierile de la Vatican sunt așteptate să înceapă la mijlocul lunii iunie.
