Ascensiunea fulminantă a lui George Simion către funcția de președinte al României provoacă îngrijorare în cancelariile UE. Cu un discurs naționalist, ostil față de Ucraina, liderul AUR este perceput la Bruxelles ca un posibil nou „perturbator” al unității europene, alături de Viktor Orbán și Robert Fico. Desi George Simion, candidatul naționalist aflat în fruntea cursei prezidențiale din România, se prezintă ca un aliat al Giorgiei Meloni și aspiră să urmeze modelul acesteia de integrare a dreptei radicale în mainstreamul european, trecutul sau politic controversat și afinitățile cu curente suveraniste au pus Bruxelles-ul pe jar, scrie Politico
Favoritul alegerilor prezidențiale stârnește îngrijorare prin ostilitatea față de Ucraina, creând tensiuni cu conservatorii europeni.
Europa este pe cale să primească un nou perturbator zgomotos la masa liderilor?
Aceasta este, cu siguranță, temerea care domină la Bruxelles, în contextul în care ultranaționalistul de dreapta George Simion are șanse serioase să câștige președinția României duminică.
Oficialii europeni sunt în special îngrijorați că acest lider combativ, în vârstă de 38 de ani, s-ar putea alătura actualului duo de „sabotori” — Viktor Orbán din Ungaria și Robert Fico din Slovacia — în efortul de a bloca ajutorul pentru Ucraina, tocmai când UE încearcă să intensifice presiunea asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului.
Dacă Bucureștiul s-ar alătura taberei obstructioniștilor, ar fi o lovitură dură, întrucât România are o greutate geostrategică mai mare decât Ungaria sau Slovacia. Țara de la Marea Neagră, cu o populație de 19 milioane, a fost până acum un aliat ferm al Uniunii Europene și al NATO.
Simion se grăbește să calmeze temerile privind o posibilă schimbare radicală de direcție. El susține că va fi un lider pro-european și pro-NATO, apropiat mai degrabă de premierul Italiei, Giorgia Meloni — o politiciană de dreapta favorabilă Ucrainei — decât de Orbán sau Fico. Simion își prezintă alianța cu mișcarea MAGA a lui Donald Trump drept o garanție că trupele americane vor rămâne angajate în România.
„Suntem un grup eurorealist, nu eurosceptic”, a declarat Simion pentru POLITICO, adăugând că susține piața unică europeană, pe care o consideră un motor de prosperitate pentru români.
Desigur, este greu de imaginat că Simion ar putea deveni un aliat natural al lui Orbán, cel mai tenace opozant intern al UE. Deși Simion recunoaște că liderul maghiar i-a servit drept „model”, relațiile dintre tabăra naționalistă românească și cea maghiară sunt tensionate, mai ales din cauza disputei aprinse privind minoritatea maghiară din Transilvania, în nordul României.
Dar aceste tensiuni cu Orbán nu înseamnă că la Bruxelles domnește liniștea. Oficialii și experții care au urmărit ascensiunea lui Simion — și i-au analizat declarațiile adesea contradictorii — sunt sceptici că acesta va reuși, asemenea lui Meloni, să ancoreze o agendă de dreapta în curentul principal al politicii europene.
Oficialii europeni indică drept motive de îngrijorare promisiunile lui Simion de a opri impunerea unei noi ordini „globaliste” de către UE, revendicările teritoriale asupra Republicii Moldova — o țară candidată la aderare, aflată sub presiunea destabilizatoare a Rusiei — precum și opoziția sa categorică față de orice sprijin suplimentar pentru Ucraina. Toate acestea sunt, în opinia lor, dovezi că Simion va fi, în cel mai bun caz, un lider imprevizibil și, în cel mai rău caz, un factor de divizare în interiorul blocului comunitar.
„Cred că ar fi, cu siguranță, o figură perturbatoare la masa Consiliului European și, posibil, și la masa NATO”, a declarat Oana Lungescu, fostă purtătoare de cuvânt a NATO și în prezent expert senior la Royal United Services Institute.
„Poziția sa pare destul de clară: în ceea ce privește războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, el propune o neutralitate pentru România — ceea ce este, desigur, incompatibil cu statutul României de stat membru al UE și aliat NATO.”
Simion neagă categoric că ar fi pro-rus, însă este declarat „persona non grata” în Ucraina pentru promovarea unei „ideologii unioniste care neagă legitimitatea graniței de stat a Ucrainei.” Partidul lui Simion, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), este asociat cu o viziune iredentistă asupra unei „Românii Mari”, o perspectivă ce riscă să declanșeze dispute teritoriale și potențiale conflicte cu Ucraina, Republica Moldova și Bulgaria.
Ajuns la conducerea statului român, Simion ar avea suficiente pârghii pentru a provoca tensiuni, fie prin retragerea României din operațiunile NATO de instruire a ucrainenilor, fie prin blocarea punctelor de frontieră și a fluxului de armament către Ucraina, ori prin retragerea sprijinului esențial oferit de România exporturilor de cereale prin Marea Neagră.
La rândul său, Simion insistă că exercită presiuni asupra Kievului pentru a apăra drepturile vorbitorilor de limbă română din Ucraina — o temă asupra căreia guvernul președintelui Volodimir Zelenski s-a arătat, în realitate, dispus să dialogheze.
Manfred Weber, liderul Partidului Popular European (PPE), formațiunea pan-europeană de centru-dreapta al cărei afiliat din România se opune lui Simion, a reluat îngrijorările exprimate de Oana Lungescu și a declarat că Simion reprezintă „un risc pentru valorile în care cred.”
Liderul PPE a respins orice comparație între Simion și Giorgia Meloni, care, în ciuda politicilor sale radicale de dreapta de pe plan intern, continuă să facă parte din mainstreamul european, argumentând că românul „cu siguranță nu este ca Meloni.”
Weber l-a acuzat totodată pe Simion că „a colaborat cu serviciile secrete ruse.” Simion neagă acuzațiile potrivit cărora s-ar fi întâlnit cu spioni ruși în Ucraina, în urmă cu mai bine de un deceniu.
Aceste îngrijorări nu par însă să fi descurajat electoratul român, care i-a oferit lui Simion 41% din voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale. Totuși, candidatul populist a avut o prestație slabă săptămâna trecută în dezbaterea cu rivalul centrist Nicușor Dan, iar sondajele sugerează că avansul său începe să se reducă. Poll of Polls realizat de POLITICO îl credita cu doar 3 puncte procentuale în fața lui Dan, în condițiile în care cursa intră în ultima linie dreaptă.
Tensiuni transilvănene
La prima vedere, George Simion și principalul perturbator al Europei, Viktor Orbán, par să fie croiți din același material politic. Ambii sunt ultranaționaliști care promovează o viziune pro-familie, creștină, asupra societății. Ambii provin din fostul bloc estic, au comparat Uniunea Europeană cu Uniunea Sovietică și îl venerează pe Donald Trump și mișcarea sa MAGA.
Însă apropierea dintre cei doi are limite clare. Simion și Orbán se află în conflict de ani de zile din cauza afirmațiilor liderului maghiar potrivit cărora minoritățile maghiare din România ar fi discriminate.
Membrii partidului AUR condus de Simion suspectează că Orbán s-a opus aderării formațiunii la grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR). Într-adevăr, AUR a fost acceptat în alianța principală a dreptei europene abia după ce partidul Fidesz al lui Orbán a părăsit PPE pentru a fonda grupul suveranist „Patrioții”.
AUR — și în special Simion — a devenit notoriu în 2019 în urma disputelor aprinse legate de cimitirul militar din localitatea Valea Uzului, în România, unde sunt înmormântați numeroși soldați maghiari. „Ungurii au fost bătuți, iar mormintele au fost profanate... De atunci, suntem atacați săptămânal: pe oamenii noștri, pe regiunea noastră, pe școlile noastre”, a declarat pentru POLITICO Botond Csoma, purtător de cuvânt și lider al grupului parlamentar al UDMR.
Orbán se bazează pe sprijinul minorității maghiare din România, căreia guvernul său i-a acordat cetățenie. Aceștia au reprezentat peste 250.000 de voturi la ultimele alegeri parlamentare din Ungaria și sunt considerați un bastion electoral esențial pentru liderul de la Budapesta. Orbán va avea nevoie de acest sprijin pentru a-l înfrunta pe rivalul său, Péter Magyar, al cărui partid, Tisza, este cotat peste Fidesz în sondajele din perspectiva alegerilor legislative de anul viitor.
În ciuda acestor tensiuni de fond, Simion este dornic să-i întindă o ramură de măslin lui Orbán și să construiască o alianță în Bruxelles.
„Relația cu domnul Orbán, în acest moment, nu există, dar, după cum am mai spus, într-o anumită măsură, Viktor Orbán este un model pentru mine și, în multe chestiuni, voi colabora cu el”, a declarat Simion pentru POLITICO.
Săptămâna trecută, Orbán a comentat pentru prima dată alegerile din România, afirmând că „unul dintre candidați, domnul Simion, a spus... că atât Ungaria, cât și România ar trebui să poată conta una pe cealaltă... Suntem pe deplin de acord.”
Simion i-a mulțumit lui Orbán pentru sprijinul exprimat în urma declarației — însă acest gest a provocat neliniște în rândul partidului minorității maghiare. Pentru a calma tensiunile, Orbán a revenit parțial asupra afirmațiilor sale a doua zi, declarând că se aliniază în totalitate poziției partidului minorității maghiare.
Discipolul lui Meloni - Meloni Man
Mai degrabă decât pe Orbán, Simion o invocă frecvent pe Giorgia Meloni ca principala sa sursă de inspirație. Premierul italian ocupă un spațiu politic de mijloc între extrema dreaptă și mainstreamul de centru-dreapta al UE, fiind acceptată ca partener atât de Manfred Weber și PPE, cât și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Pentru Bruxelles, însă, Simion nu este Meloni. Relația ostilă a populistului cu Ucraina reprezintă o problemă majoră și a fost, în trecut, un alt obstacol în calea aderării AUR la grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR). Pentru a fi admis în acest grup, ECR a cerut AUR să semneze o declarație scrisă — văzută de POLITICO — în care condamnă invazia Rusiei în Ucraina și își asumă, într-un mod vag, angajamentul de a respecta statul de drept.
De atunci, Simion a afirmat că este un critic ferm al Kremlinului și a declarat recent că Vladimir Putin ar trebui arestat pentru crime de război în Ucraina. Cu toate acestea, el a refuzat să se angajeze în sprijinirea ajutorului militar pentru Ucraina și și-a reafirmat promisiunea de a se opune acestor măsuri în cadrul Consiliului European.
Rămâne de văzut dacă Meloni și grupul ECR vor reuși, în cele din urmă, să facă din populistul român o figură acceptabilă la Bruxelles. „Voi fi deschis pentru colaborare”, a declarat Simion. „Desigur, voi fi noul venit, așa că va trebui să învăț multe de la doamna Meloni și de la alți lideri cu experiență.”
Simion a mai spus pentru POLITICO că îi admiră și pe alți politicieni conservatori, precum premierul naționalist flamand al Belgiei, Bart De Wever, și premierul ceh Petr Fiala.
