Alegerea lui Karol Nawrocki în funcția de președinte al Poloniei, cu sprijinul deschis al fostului președinte american Donald Trump, marchează un punct de cotitură politic în Uniunea Europeană. Această victorie simbolizează ascensiunea curentului conservator naționalist și transmite un semnal de alarmă Bruxelles-ului, unde oficialii europeni se tem de probleme în privința statului de drept, a solidarității europene și a angajamentelor față de Ucraina. Într-un context geopolitic fragil, Polonia riscă să devină terenul de confruntare între proiectul european și noua internațională suveranistă, scrie Le Figaro
Victoria lui Karol Nawrocki în alegerile prezidențiale din Polonia, desfășurate duminică, este și o reușită indirectă pentru Donald Trump. Pentru prima dată, tabăra MAGA („Make America Great Again”) își poate revendica un succes concret în tentativa sa de a influența alegerile din Europa. După sprijinul deschis al lui Elon Musk pentru AfD (Alternativa pentru Germania) la alegerile legislative din Germania, în februarie, și susținerea naționalistului George Simion – înfrânt la limită luna trecută în alegerile prezidențiale din România – administrația republicană americană poate, de această dată, să salute rezultatul obținut în Polonia, unde electoratul este mai polarizat ca niciodată.
„Vei câștiga!”, i-a transmis Donald Trump candidatului susținut de PiS (Partidul Lege și Justiție), primit în Biroul Oval la începutul lunii mai, cu două săptămâni înainte de primul tur. „Avem nevoie de voi pentru a alege liderul potrivit!”, a declarat și secretara americană pentru Securitate Internă, Kristi Noem, într-un discurs ținut în Polonia, cu câteva zile înainte de turul al doilea. Venită special de la Washington pentru un forum organizat de Conservative Political Action Conference (CPAC), Noem – apropiată a președintelui Trump – i-a îndemnat pe polonezi să „readucă Europa la valorile conservatoare”.
Acest rezultat complică serios agenda premierului de centru-dreapta Donald Tusk privind restabilirea statului de drept în Polonia. De asemenea, ar putea pune sub semnul întrebării angajamentul țării față de proiectul european, sprijinul pentru Ucraina și rolul Poloniei în cadrul NATO. Tonul reacțiilor politice din întreaga Europă reflectă unda de șoc produsă de aceste alegeri. Viktor Orbán l-a felicitat pe Nawrocki pentru „victoria fantastică” și s-a declarat „nerăbdător” să colaboreze cu el. Alături de slovacul Robert Fico și, posibil, de revenirea anunțată a lui Andrej Babiš în fruntea Republicii Cehe – unde este favorit în alegerile legislative din octombrie – premierul ungar speră la concretizarea unei „internaționale suveraniste” menită să frâneze avansul proiectului european, într-un moment în care se regăsește tot mai izolat în cadrul Uniunii Europene.
Șefa guvernului post-fascist italian, Giorgia Meloni – care își revendică la rândul ei apropierea de Donald Trump – i-a transmis „cele mai bune urări” noului președinte polonez, subliniind „valorile comune” dintre Polonia și Italia.
„Emergența acestei internaționale de extremă dreapta este unul dintre cele mai periculoase scenarii pentru Europa, rezultat în urma acestor alegeri”, comentează Piotr Buras, cercetător la Consiliul European pentru Relații Internaționale, la Varșovia.
Triunghiul de la Weimar, în incertitudine
Reacțiile Franței, Germaniei și ale liderilor Uniunii Europene la alegerile din Polonia reflectă, în mod indirect, îngrijorarea față de noua direcție politică de la Varșovia. Președintele german Frank-Walter Steinmeier i-a reamintit noului său omolog polonez necesitatea de a coopera „pe baza democrației și a statului de drept” și a pledat pentru o revenire la „calm” și „rațiune”, după o campanie electorală în care tabăra învingătoare nu a ezitat să atace Germania. Karol Nawrocki l-a acuzat pe Donald Tusk că ar fi un „slugă a statului german”. Istoric și fost director al Institutului Memoriei Naționale din Polonia, Nawrocki a readus constant în discuție tema despăgubirilor de război din Al Doilea Război Mondial.
Ministrul de externe francez, Jean-Noël Barrot, l-a îndemnat pe Nawrocki „să colaboreze alături de Franța și Germania (...) pentru suveranitatea și autonomia strategică europeană”. Viitorul cooperării trilaterale în cadrul Triunghiului de la Weimar – revitalizat cu succes în ultimii ani – rămâne, însă, incert.
Desigur, în calitate de prim-ministru, Donald Tusk va continua să conducă politica externă a Poloniei și să participe la reuniunile Consiliului European. Însă el riscă să fie slăbit de înfrângerea taberei sale în alegerile prezidențiale, confruntându-se cu o coabitare și mai dificilă decât cea avută cu fostul președinte Andrzej Duda, și prins într-o luptă politică internă permanentă. „Marja de manevră a lui Donald Tusk pe scena europeană și internațională va fi și mai restrânsă, în condițiile în care reputația sa externă se baza tocmai pe restaurarea statului de drept, pe care a început-o la sfârșitul lui 2023”, subliniază Piotr Buras. La Bruxelles, se exprimă temeri legate de un posibil regres și de un blocaj prelungit în relația cu Polonia.
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat că se bazează pe Polonia pentru ca aceasta să „rămână o forță activă și decisivă în inima Europei”. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, care și-a exprimat deschis sprijinul față de Donald Tusk în ultimele luni, s-a declarat „încrezătoare” în continuarea „foarte bunei cooperări” cu Varșovia. Totuși, realitatea este mai nuanțată.
După revenirea lui Tusk la putere în decembrie 2023, Comisia a suspendat procedura declanșată în temeiul articolului 7 – care viza și Ungaria – ce urmărea retragerea dreptului de vot al Poloniei în cadrul UE. De asemenea, a fost anunțat deblocarea a 137 de miliarde de euro din fondurile europene, înghețate în timpul celor opt ani de guvernare ai partidului PiS, din cauza încălcării statului de drept.
Comisia Europeană a reamintit luni, într-un comunicat, că Uniunea Europeană se bazează pe „valori, drepturi fundamentale, democrație și stat de drept”. „Încurajăm eforturile Poloniei de a restaura statul de drept și continuăm să monitorizăm îndeaproape situația”, a transmis un purtător de cuvânt al executivului european. Totuși, acest proces riscă să fie blocat, având în vedere dreptul de veto al președintelui asupra promulgării legilor. Liberalizarea avortului, parteneriatele civile pentru cuplurile de același sex sau reforma justiției ar putea fi primele victime ale noii coabitări tensionate.
Sprijinul pentru Ucraina ar putea deveni, la rândul său, o victimă colaterală a confruntării politice din Polonia. Nawrocki a criticat procesul de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, susținut de Donald Tusk, și s-a opus și aderării acesteia la NATO. Întrucât președintele este cel care reprezintă Polonia în cadrul Alianței Nord-Atlantice, este de așteptat ca Nawrocki să promoveze acolo apărarea intereselor americane, în detrimentul oricărei ambiții de consolidare a unui pilon european mai autonom.
