Victoria naționalistului Karol Nawrocki în alegerile prezidențiale poloneze a stârnit reacții intense în presa europeană, reflectând temerile privind direcția viitoare a celei mai mari economii din Europa Centrală. Cu o societate profund polarizată și o coabitare tensionată între președinte și guvernul pro-european condus de Donald Tusk, Polonia se află în fața unui moment decisiv. Presa internațională avertizează asupra blocajelor instituționale iminente, incertitudinii în raport cu Ucraina și potențialului reorientării geopolitice spre Washington, pe fondul unei ascensiuni a discursului conservator suveranist în regiune, scrie o revista a presei din Le Figaro
În timp ce a șasea putere economică a Europei tocmai și-a ales un nou președinte conservator, ziarele analizează noul context politic și incertitudinile care îl însoțesc.
Ceea ce urmează să se joace pe scena politică poloneză în lunile următoare reprezintă „mult mai mult decât o confruntare politică internă”, notează Corriere della Sera. Potrivit cotidianului italian, după victoria la limită a candidatului naționalist Karol Nawrocki în alegerile prezidențiale din Polonia, „este în joc viitorul integrării europene”. Alegerile au fost urmărite cu atenție de presa internațională, interesată de situația politică din principala economie a Europei Centrale. Toate publicațiile au remarcat participarea record de aproape 72% la acest scrutin.
Dintr-o perspectivă strict politică, BBC anunță „prelungirea unui conflict între cele două grupuri care domină scena politică poloneză de două decenii” – partidul național-populist Dreptate și Justiție (PiS) și alianța de centru-dreapta Coaliția Civică. Pentru ziarul german Die Zeit, există puține îndoieli că Karol Nawrocki „va continua să folosească dreptul de veto prezidențial, așa cum a făcut și predecesorul său Andrzej Duda, pentru a bloca legile votate de guvernul premierului Donald Tusk”.
Potrivit CNN, rezultatul acestor alegeri prezidențiale reprezintă „cel mai prost scenariu pentru Donald Tusk, care s-a străduit în ultimele luni să pună în aplicare programul său ambițios”. Cotidianul conservator polonez Rzeczpospolita prevede o „coabitare intensă”. În condițiile în care Tusk și Nawrocki „și-au aruncat cele mai grele insulte”, publicația se întreabă: „Vor reuși să găsească înțelepciunea de a depăși traumele trecutului?”.
„Două viziuni societale aflate la poli opuși”
Pentru cotidianul elvețian Le Temps, acest scrutin strâns demonstrează că Polonia „rămâne o țară profund divizată, în care se confruntă două viziuni societale diametral opuse”. Printre subiectele susceptibile de a genera blocaje se numără: „avortul, drepturile LGBT, imigrația sau sprijinul pentru refugiații ucraineni”. În timp ce proiectul politic concret al noului președinte – în special în privința economiei – rămâne vag, cotidianul juridic polonez Gazeta Prawna se întreabă dacă acesta va ține cont de „adevăratele provocări cu care se confruntă finanțele noastre publice”, precum „dimensiunea datoriei, îmbătrânirea populației sau necesitatea investițiilor în apărare”.
Orientarea lui Karol Nawrocki în materie de politică externă va fi atent monitorizată și face deja obiectul unor analize. Pentru Die Zeit, este clar că venirea la putere a acestui politician, care l-a ridicat pe Donald Trump la rang de „model”, va duce la o apropiere între Polonia și Statele Unite. „Din cauza temerii față de vechiul său inamic, Rusia, și a scepticismului față de fostul său adversar istoric, Germania, Polonia depinde mai mult de Statele Unite pentru securitate decât alte țări”, scrie publicația germană. Un politolog citat de Tagesspiegel anunță apariția unei versiuni poloneze a curentului „MAGA” („Make America Great Again”).
O poziție incertă față de Ucraina
Dacă până acum Polonia făcea parte din „coaliția voluntarilor” – alături de Franța, Germania și Marea Britanie – oferind un sprijin solid Ucrainei, echilibrul ar putea fi afectat. Potrivit Kyiv Post, „implicațiile acestui scrutin sunt clare”: „Nawrocki se va angaja să blocheze candidatura Ucrainei la NATO pentru a câștiga susținerea electoratului partidului Confederația, de orientare naționalistă și libertariană”. Victoria candidatului i se datorează în mare măsură tocmai acestui transfer de voturi. Dincolo de aderarea la NATO, rămân deschise două întrebări: sprijinul financiar pentru Ucraina și primirea refugiaților ucraineni. În ansamblu, Kyiv Post notează că „spectrul unei atitudini anti-Kiev în Europa de Est s-a amplificat”.
