Belgianul care a depus o plângere împotriva Ursulei Von der Leyen în urma scandalului „Pfizergate” solicită trimiterea sa în instanță penală. Până în prezent, aproape o mie de reclamanți s-au alăturat acțiunii: diverse ONG-uri, asociații ale victimelor și două state membre (Polonia și Ungaria). Reclamantul belgian acuză Parchetul European condus de Laura Codruţa Kövesi că face obstrucție în caz, scrie RadioDifuziunea din Belgia RTBF.
Belgianul care a depus o plângere împotriva președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat sâmbăta trecută că solicită trimiterea sa în instanță penală. Bărbatul a mai solicitat sesizarea penală a directorului general al Pfizer, Albert Bourla, și al companiilor Pfizer și BioNTech.
Camera de consiliu din Liège a examinat vineri cazul privind o plângere depusă în 2023 de belgian la Parchetul din Liège împotriva doamnei Von der Leyen pentru „uzurpare de funcții și titlu”, „distrugerea documentelor publice” și „preluare ilegală de interese și corupție”.
Dosarul a fost amânat sine die din cauza unei probleme procedurale.
„În cadrul procedurii, Parchetul European a trebuit să efectueze o serie de demersuri care nu au fost efectuate. Prin urmare, judecătorul de instrucție din Liège a refuzat să vină la ședință. Considerăm că Parchetul European împiedică Camera de Consiliu s-a confruntat cu o situație fără precedent și nu se poate pronunța în starea actuală. Adevărata problemă, în opinia noastră, este că Parchetul European nu este competent”, indică Frédéric Baldan pentru La Libre
Dosarul a fost amânat sine die de către președintele camerei de consiliu, în așteptarea demersurilor întreprinse cu camera de rechizitoriu, unde trebuie să aibă loc o audiere pe 6 ianuarie.
Reclamantul, Frédéric Baldan, o critică pe președintele Comisiei Europene pentru că a refuzat să facă publice mesajele scrise schimbate cu șeful Pfizer , Albert Bourla, în timpul negocierii unui contract care avea legătură cu achiziționarea de doze de vaccin împotriva Covid-19.
Reclamantul crede ca Von der Leyen a luat locul guvernului belgian in negocierea acestor vaccinuri si o suspecteaza ca a obtinut avantaje in negociere. De asemenea, îl acuză că a șters mesajele SMS menționate schimbate cu CEO-ul Pfizer și, prin urmare, consideră că i-au fost încălcate drepturile fundamentale.
Până în prezent, aproape o mie de reclamanți s-au alăturat acțiunii: diverse ONG-uri, asociații ale victimelor efectelor secundare ale vaccinului, părinți, personalități politice cărora li s-a refuzat accesul la documente și două state membre (Polonia și Ungaria).
Dincolo de granițele politice și sanitare
„Victimele ar fi putut face alegeri diferite dacă ar fi fost informate cu privire la diferitele elemente ale acestui caz”, notează avocata Diane Protat, care subliniază o lipsă flagrantă de transparență și iresponsabilitate. „Acesta este un proces care depășește problemele politice și de sănătate”, a adăugat ea. Vineri, camera de consiliu a analizat acest dosar, înainte de a decide să-l amâne.
Judecătorul de instrucție a refuzat de fapt să se prezinte, „ pentru că a înțeles că dezbaterile nu vor avea loc, dosarul fiind obstrucționat de către Parchetul European care nu a efectuat de bunăvoie o serie de demersuri ”, a declarat sâmbătă Frédéric Baldan, care subliniază însă un element pozitiv: „ Cel puțin, această audiere va fi permis victimelor să aibă acces la dosarul de anchetă, oferindu-ne informații suplimentare ”.
Pe 6 ianuarie 2025, dosarul va trece în fața Camerei de rechizitoriu, unde va fi efectuată o revizuire a anchetei. Frédéric Baldan și Diane Protat consideră în prezent că infracțiunile au fost comise și că au suficiente probe materiale pentru a demonstra că aceste infracțiuni au fost într-adevăr comise de părțile în cauză.
