România și Bulgaria vor deveni membre depline ale Spațiului Schengen de la 1 ianuarie 2025, finalizând un proces care datează din 2011, când Comisia Europeană a declarat ambele țări pregătite să adere. Acordul de la Budapesta prevede însa introducerea de controale la frontierele terestre dintre Ungaria și România și între România și Bulgaria timp de „cel puțin” șase luni pentru „prevenirea oricărei amenințări grave la adresa ordinii publice și a securității interne” scrie Euronews
Călătoria comună a României și Bulgariei de a adera la Spațiul Schengen fără pașapoarte s-a încheiat joi dimineață, când miniștrii de interne din Uniunea Europeană și-au oferit binecuvântarea finală candidaturii lor dificile.
Decizia importantă a fost posibilă după ce Austria, cel mai înflăcărat adversar, și-a ridicat veto-ul ferm, luna trecută, în timpul unei întâlniri de la Budapesta.
„O mare victorie pentru Bulgaria, România și întreaga Europă”, a spus președinția maghiară a Consiliului UE, care a făcut din finalizarea spațiului Schengen o prioritate cheie.
Drept urmare, cele două țări din Est se vor alătura Schengen de la 1 ianuarie 2025 în calitate de membri cu drepturi depline, încheind capitolul început în 2011, când Comisia Europeană a stabilit pentru prima dată pregătirea lor pentru aderare.
Pe atunci, multe țări, inclusiv Germania și Franța, s-au opus candidaturii comune. De-a lungul timpului, opoziția politică s-a atenuat treptat, lăsând Țările de Jos și, în cele din urmă, Austria ca ultimul obstacol.
Verificările la frontierele aeriene și maritime au fost ridicate la începutul acestui an.
"Pe deplin în Schengen, acolo unde va e locul”, a spus Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene. „Un Schengen mai puternic înseamnă o Europă mai sigură și mai unită”, a declarat Roberta Metsola, președintele Parlamentului European.
Aderarea, totuși, vine cu un avertisment cheie, care va afecta cumva sărbătorile.
Acordul de la Budapesta prevede introducerea de controale la frontierele terestre dintre Ungaria și România și între România și Bulgaria timp de „cel puțin” șase luni pentru „prevenirea oricărei amenințări grave la adresa ordinii publice și a securității interne”.
Formularea „cel puțin” implică că acestea ar putea fi extinse mai departe.
Concesiunea a fost menită să atenueze preocupările persistente ale Vienei cu privire la migrația neregulamentară, pe care țara a invocat-o în mod repetat pentru a bloca oferta dublă.
Aceasta înseamnă că marea realizare a aprobării de joi – desființarea definitivă a verificărilor pașapoartelor la frontierele terestre – nu se va realiza pe deplin, iar cetățenii care călătoresc vor risca în continuare să se confrunte cu unele cozi și întârzieri.
Utilizarea controalelor la frontieră pentru a reduce fluxurile de migrație a devenit din ce în ce mai populară în întreaga Uniune. Germania, Franța și Olanda se numără printre cei care au recurs la măsura în ultimele luni, în ciuda eficacității contestate a acesteia.
Saila Heinikoski, cercetător senior la Institutul Finlandez de Afaceri Internaționale (FIIA), spune că reintroducerea controalelor la frontieră poate acționa ca un „instrument” pentru ca politicienii să „spună publicului intern că facem ceva”.
„Controalele la frontierele interne ar putea să nu fie atât de invazive, ci pot fi doar controale aleatorii la frontieră”, a spus Heinikoski.
Spațiul Schengen, una dintre cele mai tangibile realizări ale integrării europene, cuprinde în prezent 29 de țări și aproape 450 de milioane de oameni.
Fully in Schengen - where you belong.
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) December 12, 2024
