Ursula von der Leyen: "Occidentul, așa cum îl știam, nu mai există”

De la începutul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, s-au schimbat lucruri „istorice”, spune președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen într-un interviu pentru Zeit, explicând cum intenționează să contribuie la conturarea noii ordini mondiale din postura unei Europe întărite.  "Nu avem baroni sau oligarhi care să stabilească regulile. În Europa, copiii pot merge la școli bune, indiferent de resursele financiare ale părinților lor. Avem emisii CO₂ mai scăzute și o speranță de viață mai mare. La universitățile noastre, se poate discuta liber. Acestea și multe altele sunt valori care merită apărate, și arată că Europa este mai mult decât o Uniune. Europa este casa noastră. Și oamenii știu asta, o simt." a spus Ursula von der Leyen

Printre mottourile ei se numără: „Să nu irosești niciodată o criză bună.” Iar acest motto i se potrivește de minune, având în vedere că Ursula von der Leyen a fost nevoită să conducă Uniunea Europeană, încă de la preluarea mandatului său în 2019, printr-un șir continuu de crize. Comisia Europeană și președinta sa au devenit tot mai puternice. Atât de puternice, încât von der Leyen ar putea acum să-i facă față chiar și președintelui Statelor Unite. Sau, în orice caz, este nevoită să o facă. Interviul are loc la Bruxelles.

• DIE ZEIT: Tarife vamale în sus, tarife în jos, livrări de arme ba da, ba nu, războiul din Ucraina continuă – cum vă simțiți, doamnă von der Leyen?

Ursula von der Leyen: Ei bine. Dacă m-ar fi întrebat cineva acum câțiva ani dacă așa ceva ar fi posibil, aș fi spus că nu, niciodată. Dar astfel de situații te ajută și să te concentrezi pe ceea ce e cu adevărat esențial. Iar esențialul este că trebuie să țin cele 27 de state membre unite și să ofer direcție. Trebuie să am sau să dezvolt un plan pentru fiecare criză. Și este important să acționăm foarte pragmatic și foarte rapid, pentru că oamenii se așteaptă ca Europa să fie prezentă când contează. Din acest motiv, totul capătă o dinamică proprie, care nici nu-ți lasă timp să te gândești unde îți este capul.

• ZEIT: De fapt, de când v-ați preluat funcția, nu au existat decât crize, nu-i așa?

Von der Leyen: Da, eram de doar 90 de zile în funcție când OMS a declarat Covid-19 pandemie globală. Nici nu apucaserăm să ne revenim, că Putin a invadat Ucraina. La scurt timp după, ne-am confruntat cu cea mai gravă criză energetică din istorie, pentru că Putin a închis robinetul de gaze. Iar acum traversăm o criză transatlantică. Așa că da, o criză a urmat alteia, fără pauză.

• ZEIT: Ce s-a schimbat de la începerea mandatului dumneavoastră și de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă?

Von der Leyen: S-au produs schimbări istorice. UE a crescut, în special prin introspecție; am creat frontiere interne deschise, o piață comună, o monedă comună și libertatea de circulație. Am presupus că libertatea economică și cea politică se vor îmbina în cele din urmă și că acest lucru va uni oamenii. Când a căzut zidul în 1990, s-a proclamat sfârșitul istoriei. Acum, istoria s-a întors și, odată cu ea, geopolitica. Observăm că ceea ce percepeam ca ordine mondială devine dezordine mondială, nu în ultimul rând din cauza luptei pentru putere dintre China și Statele Unite, dar și din cauza aspirațiilor imperialiste ale lui Putin. De aceea, este necesară o altă Uniune Europeană, una nouă, care este pregătită să iasă în lume și să contribuie activ la modelarea noii ordini mondiale care se conturează.

• ZEIT: Cel mai surprinzător a fost că nu doar Putin atacă, ci și SUA. Cum am putea numi asta... În dreptul vechi al divorțului, s-ar fi spus poate abandon rău intenționat.

Von der Leyen: (râde) În ultimii ani, s-a cerut adesea un semnal de trezire. Aș spune astăzi că Europa este trează, foarte trează. Am definit foarte clar că trebuie să avansăm mult mai mult în două domenii. Să construim o capacitate proprie de apărare și să ne îmbunătățim competitivitatea. Există un impuls politic puternic și disponibilitatea în cadrul UE de a merge pe căi noi și creative. Faptul că acum punem la dispoziție fonduri de 800 de miliarde de euro pentru capacități militare ar fi fost de neimaginat acum câțiva ani. De asemenea, disponibilitatea tuturor celor 27 de state membre de a întări industria noastră comună de apărare nu ar fi fost posibilă fără evoluțiile din ultimele săptămâni și luni. Același lucru este valabil și pentru economie. Toți doresc să urmeze planul nostru comun pentru o competitivitate sporită, deoarece toți au înțeles: trebuie să fim rezistenți în lumea globalizată de astăzi.

• ZEIT: Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe, a spus, după alungarea lui Volodimir Zelenski de la Casa Albă: „Lumea liberă are nevoie de un nou lider.” Sunteți acum lidera lumii libere?

Von der Leyen: Nu-mi plac asemenea categorii…

• ZEIT: …dar citatul nu ne aparține…

Von der Leyen: Pentru mine, este esențial ca Europa să contribuie activ la modelarea noii ordini mondiale, care prinde contur încetul cu încetul. Și sunt profund convinsă că Europa poate face asta. Dacă ne uităm în urmă la ultimul deceniu: criza bancară, criza migrației, Brexitul, pandemia, criza energetică, războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Toate au fost crize grave, care ne-au afectat profund, dar Europa a crescut din fiecare criză și a devenit mai puternică. Iar oamenii au constatat că, în fața marilor crize, Europa oferă întotdeauna o parte importantă a răspunsului. Asta dă încredere. Și în al doilea rând: Europa a depășit întotdeauna aceste crize ca o echipă.

• ZEIT: Ați evitat răspunsul la întrebarea dacă sunteți noua lideră a lumii occidentale. Totuși, dacă UE devine acum principalul garant global al valorilor occidentale, cu dumneavoastră în frunte – nu vă simțiți copleșită?Cum reușiți să vă detașați în mijlocul atâtor crize? 

Von der Leyen: Vestul, așa cum îl știam, nu mai există. Lumea a devenit o sferă și din punct de vedere geopolitic, iar rețelele noastre de prietenie se întind acum pe tot globul – se vede și în conflictul vamal. Un efect pozitiv este că în această perioadă port nenumărate discuții cu lideri din întreaga lume care doresc să colaboreze cu noi la această nouă ordine. Și se întâmplă rapid – de la Islanda la Noua Zeelandă, dar și de la Canada la Emiratele Arabe Unite, din India, Malaezia, Indonezia, Filipine, Thailanda, Mexic, America de Sud. Aș putea purta astfel de convorbiri 24 de ore pe zi. Toți doresc să aibă mai mult comerț cu Europa, și nu e vorba doar de legături economice. E vorba și de stabilirea unor reguli comune, de predictibilitate. Iar Europa este cunoscută pentru predictibilitatea și fiabilitatea sa – valori care sunt din nou apreciate. E ceva încurajator, dar implică și o responsabilitate uriașă, căreia trebuie să-i facem față.

• ZEIT: Spuneți că Occidentul nu mai există. Este acesta un rămas-bun definitiv de la SUA?

Von der Leyen: Sunt o mare prietenă a Statelor Unite ale Americii, o transatlantică convinsă. Cred cu tărie că prietenia dintre americani și europeni va rezista. Dar noua realitate include și faptul că tot mai multe alte țări caută apropierea de noi. Doar 13% din comerțul global se desfășoară cu SUA. Este mult. Dar celelalte 87% provin din restul lumii. Iar toate aceste state își doresc predictibilitate și reguli fiabile. Iar Europa le poate oferi. Acum trebuie să valorificăm acest moment pentru a deschide noi piețe pentru companiile noastre și pentru a construi relații strânse cu cât mai multe state care au interese comune cu ale noastre.

• ZEIT: Europa a devenit mai puternică în ultima vreme?

Von der Leyen: Da, am reacționat foarte rapid și am făcut progrese uriașe.

• ZEIT: Vorbiți despre UE sau despre întregul continent european?

Von der Leyen: Europa, ca răspuns la această ruptură de epocă, s-a apropiat mai mult ca niciodată. Și spun conștient „Europa”, deoarece în chestiuni esențiale colaborăm și cu Norvegia și Regatul Unit. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a generat inițial o cooperare strânsă în domeniul securității și apărării. Dar acum această cooperare se extinde la domenii precum comerțul, energia, migrația. Această încredere de sine europeană – The European Way – ne unește pe toți.

• ZEIT: UE este limitată geografic la continentul european? Întrebăm pentru un prieten canadian.

Von der Leyen: Există mai multe forme de parteneriate aprofundate. Canada este un partener apropiat.

• ZEIT: SUA amenință Groenlanda. Ce poate face UE în această privință?

Von der Leyen: Viitorul Groenlandei este în mâinile locuitorilor săi. Ei își pot decide singuri destinul. Noi susținem foarte clar Regatul Danemarcei în ceea ce privește integritatea sa teritorială.

• ZEIT: O întrebare între prieteni ai Americii: Cum vă explicați faptul că cea mai bogată, puternică și mare democrație din istorie a ajuns să se pună în pericol singură? Și nu ne putem abține să ne întrebăm: suntem și noi, europenii, expuși unor pericole similare?

Von der Leyen: Cred că răspunsul la prima întrebare trebuie căutat în SUA. În ceea ce ne privește, trebuie să ne amintim că multe democrații europene sunt relativ tinere. Și nu mă refer doar la țările din Europa Centrală și de Est, care au devenit libere după căderea zidului. Și în țări precum Portugalia, Spania sau Grecia, până în anii '80 existau regimuri autocrate. În statele baltice, multe familii încă își amintesc povești despre părinți sau bunici deportați în Siberia. În Spania, încă se aud povești îngrozitoare din dictatura lui Franco. În Europa, cunoașterea și memoria suferinței sub opresiune și lipsa de libertate sunt încă vii. De aceea, conștiința colectivă europeană prețuiește profund democrația și știe că trebuie apărată în fiecare zi.

• ZEIT: Spuneți că rămâneți o prietenă a Americii. Dar ce sunt SUA astăzi pentru noi: prieteni, foști prieteni, adversari?

Von der Leyen: Nu cred în asemenea clasificări. Există milioane de legături transatlantice, construite în decenii – economice, personale, culturale – care nu pot fi încadrate într-o categorie rigidă. În prezent, avem o relație complicată. Într-un astfel de context, este esențial ca noi, europenii, să știm exact ce vrem și ce obiective avem. Astfel, putem colabora eficient cu americanii – sunt pragmatici, direcți și apreciază claritatea.

• ZEIT: În conflictul comercial cu SUA, totul pare fluctuant. Pe ce bază se negociază?

Von der Leyen: Realitatea este un aliat puternic. Reamintesc mereu cât de multă prosperitate a generat comerțul de ambele părți ale Atlanticului și că tarifele vamale sunt, de fapt, o taxă pe umerii firmelor și consumatorilor. Avem patru puncte esențiale. Unu: dorim o soluție negociată. În paralel, pregătim măsuri de răspuns care să vizeze atât bunurile, cât și serviciile. Toate opțiunile sunt pe masă. Doi: trebuie să fim vigilenți pentru ca, din cauza războiului comercial SUA-China, piața noastră să nu fie invadată de produse chinezești – avem măsuri de protecție pregătite. Trei: trebuie să încheiem noi parteneriate și să diversificăm relațiile comerciale. Patru: trebuie să eliminăm barierele din piața internă și să o armonizăm și adâncim.

• ZEIT: Stați puțin. În timpul pandemiei se spunea că trebuie să ne diversificăm lanțurile de aprovizionare pentru a nu mai depinde de China. Acum trebuie să avem încredere în China pentru că nu mai putem avea încredere în SUA?

Von der Leyen: Ne diversificăm lanțurile de aprovizionare de multă vreme, în toate direcțiile. Obiectivul este mereu același: reducerea dependențelor unilaterale ale Europei. Pandemia ne-a arătat cât de vulnerabili eram față de China. Războiul Rusiei ne-a făcut conștienți de dependența periculoasă de gazul rusesc. De atunci, ne diversificăm sistematic – de exemplu în sectorul energetic. Și este logic că, dacă accesul la o piață importantă precum SUA devine dificil, atunci căutăm alți parteneri comerciali pentru a sprijini companiile europene să pătrundă pe piețe noi.

• ZEIT: Totuși, în privința SUA, avem două mari dependențe: una în domeniul apărării, cealaltă în domeniul digital. Cum le putem reduce?

Von der Leyen: Americanii spun: aveți excedent în comerțul cu bunuri, vrem echilibru. Pot înțelege asta. Noi spunem: corect, dar în domeniul serviciilor digitale voi aveți excedent, noi avem deficit – și vrem echilibru. Vorbim despre câteva companii americane care controlează aproximativ 80% din serviciile digitale. Europa este pentru ele o piață extrem de atractivă – 450 de milioane de oameni cu un nivel ridicat de trai și timp liber. Aici se obțin profituri uriașe din servicii digitale. Nicio companie nu vrea să piardă accesul la această piață.

• ZEIT: În pachetul de măsuri de presiune pe care îl formulați este inclusă și posibilitatea de a impune taxe vamale asupra serviciilor digitale. Iar JD Vance a avertizat deja: „Dacă vă luați de companiile noastre din domeniul tehnologiei, atunci pierdeți umbrela nucleară.” Ce spuneți despre asta?

Von der Leyen: Ne punem clar pe masă opțiunile, la fel și americanii. Și asta este, până la urmă, esența negocierilor: nimic nu este convenit până când totul nu este convenit. Și consider că, fie că este vorba despre comerțul cu bunuri industriale, fie despre cel cu servicii digitale, avem dreptul să prezentăm întreaga gamă de opțiuni.

• ZEIT: Trebuie să vă întrebăm asta, chiar dacă știm cât de delicat e subiectul: mai există scutul nuclear american pentru Europa? Mai este valabil, din punctul dumneavoastră de vedere, articolul 5 din Tratatul NATO?

Von der Leyen: Da, pornim de la această premisă.

• ZEIT: Credeți că Europa, fără un sprijin masiv din partea SUA, mai poate împiedica Ucraina să piardă războiul cu Rusia?

Von der Leyen: Scopul lui Putin a fost să cucerească Kievul în trei zile și întreaga Ucraină în trei săptămâni. A eșuat lamentabil. Una dintre justificările sale era că NATO e prea puternică. Ce a obținut, de fapt? A făcut ca Finlanda și Suedia să devină membre NATO. Ucraina era, la începutul războiului, o țară aproape complet neînarmată. Dacă ne uităm azi nu doar la trupele ucrainene foarte bine echipate și experimentate, ci mai ales la industria de apărare, extrem de eficientă și cu o capacitate rapidă de producție, este ceva impresionant. Această țară s-a apărat cu curaj, cu sprijinul prietenilor săi. Și este esențial să avem răbdare și perseverență. Pentru că Putin a mizat, de la bun început, pe faptul că sprijinul pentru Ucraina se va eroda. Dar s-a întâmplat exact contrariul.

• ZEIT: Presupuneți că Putin va „testa” în viitorul apropiat NATO sau UE?

Von der Leyen: Din experiența cu Putin știm că poate face pauze, dar nu va renunța niciodată la aspirațiile sale imperiale! Din păcate, a demonstrat asta în repetate rânduri în ultimii ani.

• ZEIT: Se mai pot cumpăra arme americane care pot fi dezactivate tehnic de la Washington?

Von der Leyen: Da. Cu toate acestea, pledez personal pentru ca noi să producem din ce în ce mai mult în Europa. În prezent, cea mai mare parte a echipamentului militar achiziționat de statele membre provine din afara Europei. Asta înseamnă că locurile de muncă bine plătite, cercetarea și dezvoltarea au loc tot în afara Europei. Eu îmi doresc ca pe viitor mai mult din toate acestea să aibă loc în Europa. Pot fi și companii americane, atâta timp cât dezvoltă și produc aici. Important este ca miliardele pe care le investim acum să genereze un efect pozitiv pentru economia europeană, dincolo de industria de apărare.

Mulțumim, America, dar ajunge!

• ZEIT: Europa este atacată din mai multe direcții pentru că are o identitate democratică și liberală. Mai include această identitate și ecologia?

Von der Leyen: Răspunsul este un „da” clar, pentru că toți știm cât de mult depinde viitorul nostru de acest aspect – nu doar în privința climei. Este vorba și despre oportunități uriașe de piață. Decarbonizarea va continua la nivel mondial, cu sau fără americani. Chinezii investesc masiv în mobilitatea electrică pentru că știu că viitorul transportului va fi unul curat. Țările din Golf, deși au petrol și gaz, investesc masiv în hidrogen verde. Pentru că știu încotro se îndreaptă trendul global. Noi suntem lideri în multe tehnologii curate. Și nu doar din motive economice ne menținem direcția – ci și pentru că tinerii nu ne-ar ierta niciodată dacă nu am înfrunta această provocare fundamentală.

• ZEIT: Dacă obiectivele climatice ale UE urmează să fie respectate, atunci trebuie ca, peste doi ani, să fie extins comerțul cu certificate de emisii și asupra sectoarelor transporturilor și clădirilor – ceea ce se numește ETS 2. Mai simplu spus: carburantul și încălzirea vor deveni mai scumpe. Rămâneți fermă în această privință? Există forțe care se opun.

Von der Leyen: Cu siguranță. Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii este unul dintre cele mai inteligente instrumente în politica climatică. ETS 1 a demonstrat-o deja: dacă poluezi, trebuie să plătești. Dacă nu vrei să plătești, trebuie să investești în inovații și tehnologii curate. Și a funcționat. De la introducerea ETS 1, economia a crescut, emisiile au scăzut, iar veniturile obținute au fost direcționate către inovație și cercetare. Exact ce ne doream. La ETS 2 este esențial ca, de la bun început, să existe un mecanism de compensare socială. Acest instrument valoros trebuie dezvoltat inteligent și cu grijă.

„La noi, inegalitățile sunt mai puțin pronunțate”

• ZEIT: Clima va rămâne oricum o problemă existențială, dar în prezent europenii par preocupați de alte lucruri – războiul declanșat de Rusia, Trump, taxele vamale...

Von der Leyen: Da, dar o politică bună înseamnă să-ți menții direcția pe termen lung și să ai răbdare.

• ZEIT: Ar trebui ca, în fața noii realități, UE să devină mai mult un fel de stat? Să existe mai multe decizii luate prin majoritate?

Von der Leyen: Tratatele europene oferă deja posibilități enorme care nu sunt încă pe deplin exploatate. De aceea, ar trebui să folosim în mod curajos aceste pârghii în actualele crize, în interesul Europei. Vă dau un exemplu: energia este o competență clasică a statelor membre și așa va rămâne. Dar criza energetică ne-a învățat enorm și am creat platforme comune de achiziție pentru a cumpăra mai ieftin la nivel global. Așa am obținut o forță de piață uriașă, de neimaginat înainte. La fel și în politica de sănătate: capacitatea de a construi rezerve comune, de exemplu pentru vaccinuri, era de neconceput înainte de pandemie, acum există. În politica de apărare, Uniunea Europeană nu juca aproape niciun rol. Și asta s-a schimbat complet – și totul s-a întâmplat în cadrul actualelor tratate. Și este bine așa. Se pot purta discuții teoretice despre eventuale modificări ale tratatelor, dar nu trebuie să uităm că viața se desfășoară zi de zi, iar cetățenii europeni așteaptă de la noi soluții rapide și pragmatice.

• ZEIT: Am putea privi și din alt unghi: acum că americanii sunt în criză, poate că modul în care este organizată UE – cu cultura dialogului – este cel mai potrivit pentru o comunitate democratică de mari dimensiuni.

Von der Leyen: În crizele recente, abordarea europeană, orientată spre echilibru, s-a dovedit extrem de eficientă. Sigur, sunt conștientă că în vremuri liniștite, discuțiile interne pot părea foarte fragmentate și de durată. Dar acesta este farmecul și totodată provocarea democrației. Iar în criză, sub presiune externă, apare o formă de inteligență colectivă foarte eficientă. Pentru că mulți contribuie, consensul e mai larg și direcția mai solid susținută. Observ asta și în procesul legislativ: Consiliul, Parlamentul – toți participă. În vremuri de criză trebuie să oferi rapid răspunsuri – iar realitatea o cere. Și, iată, deodată lucrurile funcționează.

• ZEIT: Este UE, prin structura ei participativă și complex interconectată, mai bine pregătită să facă față societăților polarizate?

De acum înainte, în fiecare zi se pune problema încrederii.

Von der Leyen: Să nu subestimăm un lucru: o parte importantă a polarizării este orchestrată din exterior. Este vorba de o intervenție deliberată, inclusiv din partea Rusiei și altor regimuri autocratice, care folosesc rețelele sociale pentru a influența societățile noastre. Nu urmăresc să sprijine o parte sau alta, ci pur și simplu să amplifice polarizarea, să dezbine societățile noastre deschise. Uniunea Europeană are însă un mare avantaj: la noi, inegalitățile sunt mai puțin pronunțate, datorită economiei sociale de piață și a distribuției mai largi a puterii. Avem o clasă mijlocie mai puternică decât în SUA, de exemplu. Și este mai adaptabilă pentru că, în stil european, mulți participă la găsirea celor mai bune soluții. Efortul constant pentru echilibru ne costă, poate e mai lent, dar coeziunea socială e mai mare pentru că centrul este mai puternic. E un atu uriaș despre care vorbim prea puțin și pe care nu-l conștientizăm suficient. În America și în alte regiuni, prăpastia dintre bogați și săraci, dintre cei cu putere și cei lipsiți de ea, este uriașă. Și asta le oferă spărgătorilor de unitate un teren fertil.

• ZEIT: Pachetul de măsuri propus de dumneavoastră include și posibilitatea de a impune tarife vamale pentru serviciile digitale. JD Vance a amenințat deja: dacă vă atingeți de companiile noastre tech, atunci umbrela de protecție nucleară dispare. Ce răspundeți?

Von der Leyen: Ne prezentăm clar opțiunile pe masă, la fel și americanii. Asta este, de fapt, esența oricărei negocieri: nimic nu este convenit până când totul nu este convenit. Fie că este vorba de comerțul cu bunuri industriale sau cu bunuri digitale, este dreptul nostru să ne folosim de întreaga paletă de instrumente.

• ZEIT: Trebuie să vă întrebăm asta, chiar dacă știm cât de delicat este orice răspuns: mai există umbrela de protecție nucleară americană pentru Europa? Și mai este valabil articolul 5 din Tratatul NATO, din perspectiva dumneavoastră?

Von der Leyen: Da, plecăm de la această premisă.

• ZEIT: Credeți că Europa poate împiedica Ucraina să piardă războiul cu Rusia fără un sprijin masiv din partea SUA?

Von der Leyen: Ținta lui Putin era să cucerească Kievul în trei zile și întreaga Ucraină în trei săptămâni. A eșuat lamentabil. Una dintre justificările lui a fost că NATO este prea puternică. Ce a reușit, în schimb? Finlanda și Suedia au devenit membre NATO. Ucraina era, la începutul războiului, o țară aproape fără armament. Astăzi, vedem nu doar trupe bine echipate și experimentate, ci și o industrie de apărare extrem de eficientă, capabilă să producă rapid. Este impresionant. Acest popor a rezistat cu curaj, ajutat de prietenii săi. Este absolut esențial să avem răbdare și perseverență. Putin a mizat, de la început, pe erodarea sprijinului pentru Ucraina. S-a întâmplat exact contrariul.

• ZEIT: Vă așteptați ca Putin să „testeze” în viitor apropiat NATO sau UE?

Von der Leyen: Din experiența cu Putin știm: poate că face pauze, dar nu își abandonează ambițiile imperiale. Din păcate, a dovedit asta în repetate rânduri în ultimii ani.

• ZEIT: Mai putem cumpăra arme americane care pot fi dezactivate tehnic de la Washington?

Von der Leyen: Da. Cu toate acestea, eu susțin tot mai mult producția europeană. În prezent, cea mai mare parte a echipamentului militar cumpărat de statele membre provine din afara Europei. Asta înseamnă că și locurile de muncă, cercetarea și inovația se află tot în afara Europei. Eu îmi doresc ca toate acestea să se întâmple mai mult în Europa. Pot fi și firme americane, dar care produc și dezvoltă aici. Esențial este ca miliardele pe care le investim acum să aibă un efect pozitiv asupra economiei europene, dincolo de industria de apărare.

• ZEIT: Europa este atacată din mai multe direcții pentru identitatea sa democratică și liberală. Ecologia mai face parte din această identitate?

Von der Leyen: Un da clar, pentru că toți știm cât de mult depinde viitorul nostru de acest lucru – nu doar în privința climei. Este vorba și despre oportunități economice uriașe. Decarbonizarea la nivel mondial va continua, cu sau fără americani. Există un motiv întemeiat pentru care chinezii investesc masiv în electromobilitate: pentru că știu că mobilitatea viitorului va fi una curată. Există un motiv pentru care statele din Golf, deși stau pe rezerve de petrol și gaze, investesc în hidrogen verde: pentru că știu încotro se îndreaptă trendul global. Noi suntem lideri în multe dintre tehnologiile curate. Și nu doar din rațiuni economice ne menținem cursul – și tinerii nu ne-ar ierta niciodată dacă nu am înfrunta această provocare fundamentală.

• ZEIT: Dacă UE vrea să-și respecte obiectivele climatice, în doi ani ar trebui, conform planului, să extindă schema de comercializare a certificatelor de emisii de CO₂ la sectoarele transporturilor și clădirilor – așa-numitul ETS 2. Pe scurt: alimentarea cu carburant și încălzirea vor deveni mai scumpe. Susțineți în continuare această măsură? Există forțe care i se opun.

Von der Leyen: Desigur, sistemul de comercializare a certificatelor este unul dintre cele mai inteligente instrumente de politică climatică. ETS 1 a demonstrat acest lucru: dacă poluezi, plătești, iar dacă nu vrei să plătești, poți inova pentru a reduce poluarea. A funcționat: economia a crescut, emisiile au scăzut, iar veniturile din ETS au fost investite în inovație și cercetare. Exact ce ne doream. Pentru ETS 2, este esențial ca, de la bun început, să existe măsuri de compensare socială. Este un instrument valoros, care trebuie aplicat cu înțelepciune și atenție.

• ZEIT: Clima va rămâne un subiect existențial, dar momentan europenii sunt preocupați de alte probleme, cum ar fi războiul de agresiune al Rusiei, Trump, taxele vamale...

Von der Leyen: Da, dar o politică bună înseamnă să ții cursul pe termen lung și să ai răbdare.

• ZEIT: Trebuie ca UE, având în vedere noua situație, să devină mai mult un stat? Trebuie să existe mai multe decizii luate pe baza majorității?

Von der Leyen: Tratatul european oferă posibilități enorme, care încă nu au fost pe deplin exploatate. De aceea, în fața crizelor actuale, ar trebui să folosim cu curaj instrumentele disponibile, în interesul Europei. Îți dau un exemplu: energia este o competență clasică a statelor membre și va rămâne așa. Totuși, prin criza energetică am învățat mult împreună și am creat platforme comune de achiziție pentru a cumpăra global la prețuri mai bune. Astfel, am dezvoltat o putere de piață uriașă, ceea ce ar fi fost de neimaginat înainte. Același lucru se aplică în domeniul sănătății: abilitatea de a construi capacități comune de prevenire, cum ar fi vaccinurile, ar fi fost de neimaginat fără lecțiile pandemiei – dar acum există. În domeniul apărării, Uniunea Europeană nu a jucat aproape niciun rol până acum. Și aceasta s-a schimbat complet, iar toate aceste schimbări s-au făcut în limitele tratatelor europene. Și asta este bine și corect. Se pot purta discuții teoretice despre posibile modificări ale tratatelor, dar nu trebuie niciodată uitat că viața cotidiană se desfășoară în prezent și europenii așteaptă de la noi soluții rapide și pragmatice.

• ZEIT: Ai putea să schimbi perspectiva și să te gândești că, acum că americanii se confruntă cu criza lor, poate că felul în care este organizată UE este chiar forma cea mai potrivită pentru o comunitate democratică atât de mare, datorită culturii de a discuta între noi?

Von der Leyen: În crizele trecute, abordarea Europei, orientată spre compromis, s-a dovedit extrem de eficientă. Desigur, sunt conștientă că discuțiile noastre interne, mai ales în perioadele mai liniștite, pot părea detaliate și consumatoare de timp. Acesta este farmecul și provocarea democrației. Dar în criză, sub presiunea exterioară, se pune rapid în aplicare o inteligență colectivă foarte concentrată. Faptul că multe părți sunt implicate asigură o largă susținere pentru consens, iar direcția aleasă este mai stabilă. Observ și în legislația noastră: Consiliul, Parlamentul – toți sunt implicați. În vremuri de criză, trebuie să oferim rapid răspunsuri, pentru că realitatea impune acest lucru. Și, iată, deodată lucrurile se mișcă.

• ZEIT: Este UE, având această participare și această interconectare, mai bine pregătită să facă față societăților polarizate?

Von der Leyen: Nu trebuie să subestimăm un lucru: O parte din polarizare este orchestrată din exterior. Este vorba despre intervenția deliberată a unor țări, inclusiv Rusia, dar și a altor regimuri autocratice, prin intermediul rețelelor sociale, în societățile noastre. Și nu este vorba despre a sprijini o parte sau alta. Atât părțile pro cât și cele contra sunt amplificate, pentru că scopul real este divizarea și fragmentarea societăților noastre deschise. Uniunea Europeană însă are un mare avantaj. În interiorul nostru, inegalitățile sunt mai reduse, în parte datorită economiei sociale de piață și a distribuției mai largi a puterii. Avem un sector de mijloc mai puternic și mai larg decât, să spunem, în Statele Unite. Acest sector este mai adaptabil, pentru că, foarte european, mulți se implică pentru a găsi cele mai bune soluții pentru funcționarea societății. Eforturile constante pentru a găsi un echilibru ne costă, poate și mai mult decât în alte părți, dar coeziunea între oameni este mai mare pentru că mijlocul este mai puternic. Este o mare valoare despre care vorbim prea puțin și de care nu suntem suficient de conștienți. În America și în alte părți ale lumii, prăpastia între cei foarte bogați și cei foarte săraci, între cei cu putere și cei fără putere, este uriașă. Asta face mult mai ușor pentru cei care doresc divizarea.

• ZEIT: Drept pentru care, permiteți-mi să cânt o odă Europei?

Von der Leyen: Europa este, încă, un proiect de pace. Nu avem oligarhi care să stabilească regulile. Nu ne invadăm vecinii și nici nu îi pedepsim. Dimpotrivă, există 12 țări care sunt pe lista de așteptare pentru a deveni membri ai Uniunii Europene. Asta înseamnă aproximativ 150 de milioane de oameni. În Europa, copiii pot merge la școli bune, indiferent de resursele financiare ale părinților lor. Avem emisii CO₂ mai scăzute și o speranță de viață mai mare. La universitățile noastre, se poate discuta liber. Acestea și multe altele sunt valori care merită apărate, și arată că Europa este mai mult decât o Uniune. Europa este casa noastră. Și oamenii știu asta, o simt.

• ZEIT: Sună aproape ușor să fii optimist.

Von der Leyen: Da, adesea îți vezi propriile forțe mai clar atunci când le compari cu ale altora. Poți obține profituri oriunde în lume. Dar unde vrei să îți crești copiii? Unde vrei să fii când nu ești în cea mai bună formă? Când îmbătrânești? Când ai nevoie de ajutorul comunității? Asta ar trebui să te facă să te gândești bine, iar Europa are răspunsuri foarte bune pentru multe dintre aceste întrebări.

• ZEIT: Nu vrem să vă frânăm entuziasmul european, dar mulți oameni asociază Uniunea Europeană mai mult cu birocrația. De ce?

Von der Leyen: Cred că are legătură cu modul în care instituțiile noastre – Comisia, Parlamentul și Consiliul – lucrează împreună, pentru că trebuie să ajungem la consens între 27 de state. Asta presupune multe compromisuri și face ca lucrurile să devină mai complicate. Dar acum ne dedicăm din plin să abordăm acest lucru, să eliminăm redundanțele, complexitățile și excesul birocratic. Trebuie să facem ca acțiunile economice să fie mai simple în Uniunea Europeană, și sunt foarte mulțumită că Parlamentul susține larg acest demers. Acest lucru funcționează bine, iar primul nostru "Omnibus" – legea care reunește aceste măsuri de simplificare – a fost deja lansat.

• ZEIT: Deci Omnibus este "drujba europeană"? Asta-i tipic!

Von der Leyen: Așa este!