Uniunea Europeană pregătește un „Plan B” pentru a menține sancțiunile economice împotriva Rusiei dacă administrația Trump abandonează negocierile de pace privind războiul din Ucraina și caută legături mai strânse cu Moscova, a anunțat Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, într-un interviu acordat Financial Times.
Uniunea Europeană elaborează un „plan B” pentru menținerea sancțiunilor economice împotriva Rusiei, în eventualitatea în care administrația Trump renunță la negocierile de pace privind Ucraina și caută o apropiere de Moscova, potrivit declarațiilor înaltei reprezentante a UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas.
Președintele SUA, Donald Trump, a promis că va pune capăt rapid războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei, care durează de peste trei ani, dar nu a reușit să impună un acord de pace în primele sale 100 de zile de mandat, întrucât atât Moscova, cât și Kievul resping unele dintre propunerile administrației sale.
„Este o întrebare dacă americanii vor dori să se retragă,” a declarat Kallas pentru Financial Times. „Vedem semne că se gândesc dacă nu ar fi mai bine să iasă din Ucraina și să nu mai încerce să obțină un acord cu rușii, pentru că e prea dificil.”
Un purtător de cuvânt al secretarului de stat american, Marco Rubio, a afirmat marți: „Dacă nu se înregistrează progrese, ne vom retrage din rolul de mediatori în acest proces.”
Sugestiile președintelui Trump privind o apropiere economică de Moscova, ca parte a unui acord de pace, au stârnit temeri că unele state membre ale UE vor cere Comisiei Europene să urmeze exemplul Washingtonului și să ridice la rândul ei sancțiunile impuse Rusiei în lunile următoare.
Oficialii europeni sunt de asemenea îngrijorați de eventualitatea în care companiile americane ar putea relua cooperarea economică cu Rusia, în timp ce întreprinderile europene ar rămâne supuse interdicțiilor.
Kallas a declarat că există un „plan B” pentru menținerea presiunii economice asupra Rusiei în cazul în care Ungaria va bloca, în iulie, prelungirea regimului de sancțiuni economice al UE, dar a subliniat că Bruxelles-ul își concentrează eforturile pe menținerea unității între statele membre.
„Există și un plan B, dar trebuie să lucrăm pentru planul A; pentru că altfel te concentrezi pe planul B și acela va deveni realitate,” a spus ea, adăugând că sunt în desfășurare discuții cu Washingtonul și alți parteneri internaționali pentru a păstra regimul occidental de sancțiuni.
Una dintre opțiuni ar fi ca guvernele naționale să adopte individual sancțiunile, ocolind astfel un eventual veto din partea Ungariei — de exemplu, Belgia ar putea emite un decret regal pentru a menține înghețate active ale statului rus în valoare de 190 miliarde de euro pe teritoriul său.
Guvernul belgian a refuzat să comenteze.
Kallas a recunoscut totuși că în anumite capitale europene se discută posibilitatea de a urma SUA dacă acestea abandonează Ucraina și își reconfigurează relațiile cu Rusia.
„Este clar că astfel de discuții au loc în unele state membre, poate și cu speranța că nu va mai fi nevoie să sprijinim Ucraina,” a spus Kallas, fostă prim-ministră a Estoniei. „Dar este o speranță falsă, pentru că, dacă te uiți la Rusia, care investește peste 9% din PIB-ul său în armată, e limpede că va dori să o folosească din nou.”
Ca parte a propunerilor sale de pace, SUA au sugerat ridicarea sancțiunilor impuse Moscovei — în coordonare cu UE — și reluarea cooperării economice în sectoare precum energia. Ungaria a amenințat că va bloca prin veto decizia unanimă necesară în iulie pentru prelungirea regimului de sancțiuni al UE.
Kallas a declarat că Europa ar putea interveni financiar pentru a sprijini Ucraina în cazul unei retrageri americane, dar a recunoscut că „în ceea ce privește sprijinul militar, desigur, ar fi mult mai dificil de acoperit golul lăsat de americani.”
Ea a precizat că Bruxelles și alte capitale europene sunt concentrate pe „colaborarea în continuare cu americanii și pe convingerea acestora că rezultatul acestui război este și în interesul lor — ca Rusia să nu obțină tot ceea ce își dorește.”
Totodată, Kallas a afirmat că niciun stat membru al UE nu ar accepta recunoașterea Crimeei ca teritoriu rusesc, un element al propunerii americane care constituie o linie roșie pentru Kiev.
„Nu cred că vom accepta așa ceva. Dar, desigur, nu putem vorbi în numele Americii și a ceea ce vor face ei,” a spus ea. „Pe partea europeană, am spus-o mereu… Crimeea este Ucraina.”
„Există instrumente la dispoziția americanilor pe care le pot folosi pentru a pune presiune pe Rusia să oprească acest război,” a adăugat Kallas. „Președintele Trump a spus că vrea ca vărsarea de sânge să înceteze. Ar trebui să pună presiunea pe cel care o provoacă.”
