Funeraliile Papei Francisc, programate pentru sâmbătă în Piața Sfântul Petru din Vatican, vor reuni un număr impresionant de lideri semn al impactului global al pontificatului său. Lideri mondiali, de la președintele american Donald Trump la președintele ucrainean Volodimir Zelenski, și-au anunțat participarea la ceremonie pentru a-i aduce un ultim omagiu liderului spiritual al Bisericii Catolice.
Potrivit agenției Reuters, următorii șefi de stat și oficiali de rang înalt și-au confirmat participarea:
-
Argentina – Președintele Javier Milei
-
Belgia – Regele Philippe și Regina Mathilde
-
Brazilia – Președintele Luiz Inácio Lula da Silva și Prima Doamnă Janja Lula da Silva
-
Comisia Europeană – Președinta Ursula von der Leyen
-
Timorul de Est – Președintele José Ramos-Horta și ministrul Afacerilor Externe, Bendito Freitas
-
Franța – Președintele Emmanuel Macron
-
Germania – Președintele Frank-Walter Steinmeier
-
Italia – Președintele Sergio Mattarella și premierul Giorgia Meloni
-
Letonia – Președintele Edgars Rinkēvičs
-
Lituania – Președintele Gitanas Nausėda
-
România – Președintele interimar Ilie Bolojan
-
Elveția – Președinta Karin Keller-Sutter
-
Ucraina – Președintele Volodîmîr Zelenski
-
Statele Unite ale Americii – Președintele Donald Trump și Prima Doamnă Melania Trump
Această prezență internațională reflectă nu doar rolul spiritual al Papei Francisc, ci și dimensiunea sa diplomatică și morală pe scena globală.
Papa Francisc, primul pontif din Americi și un lider spiritual al reformei, s-a stins din viață la vârsta de 88 de ani, lăsând în urmă un pontificat de 12 ani marcat de deschidere, simplitate și luptă pentru dreptate socială. Pe fondul unui val global de omagii, lideri de stat din întreaga lume, printre care Donald Trump și Volodimir Zelenski, și-au anunțat participarea la funeraliile care vor avea loc la Vatican, scrie NDTV
Omagiile au început să curgă din întreaga lume pentru Papa Francisc, reformator liberal care a preluat conducerea Bisericii Catolice în 2013, după demisia teologului german Benedict al XVI-lea. Papa Francisc a fost primul papă originar din Americi și primul iezuit aflat la conducerea Bisericii Catolice mondiale
Cardinalii s-au reunit marți pentru a stabili data funeraliilor Papei Francisc, în timp ce lideri mondiali, de la președintele american Donald Trump la președintele ucrainean Volodimir Zelenski, și-au anunțat participarea la ceremonie pentru a-i aduce un ultim omagiu liderului spiritual al Bisericii Catolice.
Prima așa-numită „congregație generală”, convocată după moartea papei survenită luni la vârsta de 88 de ani, marchează începutul unei tradiții seculare care se încheie cu alegerea unui nou Suveran Pontif de către cardinali, într-un interval de maximum trei săptămâni.
Marți au fost publicate primele imagini cu papa argentinian în sicriul deschis, aflat în capela Casei Santa Marta – reședința din Vatican unde a locuit pe durata celor 12 ani de pontificat și unde s-a și stins din viață.
Francisc era îmbrăcat în veșmintele roșii papale, purta mitră și ținea un rozariu între degete.
Omagiile venite din întreaga lume evidențiază rolul său de reformator liberal, ales papă în 2013 după demisia Papei Benedict al XVI-lea. Țara sa natală, Argentina, a declarat o săptămână de doliu național, în timp ce India a decretat trei zile de doliu de stat – o onoare rară pentru un lider religios străin în cea mai populată țară a lumii.
Se așteaptă ca numeroși șefi de stat și membri ai familiilor regale să participe la funeralii, care vor avea loc la Bazilica Sfântul Petru. Donald Trump și Emmanuel Macron sunt primii lideri care și-au confirmat prezența. Marți, o sursă din administrația prezidențială ucraineană a transmis agenției AFP că și Volodimir Zelenski va fi prezent la Roma.
Conform Constituției Apostolice, funeraliile trebuie să aibă loc între a patra și a șasea zi după moartea papei – deci între vineri și duminică. Detaliile exacte vor fi stabilite de cardinali în cadrul congregațiilor generale, prima dintre acestea având loc marți, la ora 9:00.
Toți cardinalii sunt invitați să participe la congregații, însă doar cei sub 80 de ani au drept de vot în conclavul care va alege noul papă. Conclavul trebuie să înceapă între a 15-a și a 20-a zi de la moartea papei.
Un mormânt simplu
Trupul Papei a fost mutat luni seara în capela Santa Marta, iar apartamentul său a fost oficial sigilat, a transmis Vaticanul. Rămășițele sale urmează să fie transferate în Bazilica Sfântul Petru începând de miercuri, pentru a fi expuse publicului.
Papa Francisc, cunoscut pentru simplitatea sa, care a refuzat luxul predecesorilor, a optat pentru un mormânt modest, fără ornamente, având doar numele său în latină – Franciscus – conform testamentului său făcut public luni. Va fi înmormântat în Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, devenind astfel primul papă din ultimul secol îngropat în afara Vaticanului.
Certificatul de deces, publicat de Vatican, indică drept cauză a morții un accident vascular cerebral care a provocat comă și insuficiență cardiacă „ireversibilă”.
Papa fusese externat din spitalul Gemelli din Roma pe 23 martie și i se recomandase o perioadă de odihnă de cel puțin două luni. Cu toate acestea, Francisc – care nu și-a luat niciodată concediu și iubea contactul cu oamenii – a apărut de mai multe ori în public în ultimele zile.
Duminică, în timpul slujbelor pascale, părea vizibil obosit, însă a salutat totuși mulțimea din papamobilul său, în Piața Sfântul Petru.
Fotbalistul argentinian Lionel Messi i-a adus un omagiu conaționalului său – el însuși un mare iubitor al fotbalului – afirmând că „a făcut lumea un loc mai bun”.
Privirea lui Dumnezeu
Luni seara, mii de credincioși s-au adunat în Piața Sfântul Petru, aducând flori și lumânări, pentru a se ruga pentru Papa Francisc.
„A încercat să le explice oamenilor că nu contează orientarea sexuală, rasa, nu contează în ochii lui Dumnezeu”, a declarat pentru AFP Mateo Rey, un student mexican de 22 de ani. „Cred că asta e cel mai aproape de ce și-a dorit Iisus.”
Născut Jorge Bergoglio, Papa Francisc a fost primul pontif originar din Americi și primul iezuit la conducerea Bisericii Catolice.
Reformator energic, a căutat să deschidă Biserica pentru toți și a fost extrem de popular – deși opiniile sale au provocat o opoziție internă puternică.
În cei 12 ani de pontificat, Papa Francisc a militat constant pentru apărarea migranților, protecția mediului și justiția socială, fără a pune însă sub semnul întrebării pozițiile tradiționale ale Bisericii privind avortul sau celibatul preoților.
Vocal și ferm, a încercat să reformeze guvernarea Vaticanului, să extindă rolul femeilor și al laicilor în Biserică, și să facă ordine în finanțele opace ale Sfântului Scaun.
În fața dezvăluirilor privind abuzurile sexuale asupra copiilor în cadrul Bisericii, a ridicat secretul pontifical și a impus obligativitatea raportării cazurilor de către clerici și laici superiorilor lor.
