Tăcerea dintre Ursula von der Leyen și Donald Trump apasă asupra negocierilor comerciale. Ursula von der Leyen nu a vorbit cu Donald Trump de la victoria acestuia în alegeri, scrie Euronews.
Deși Comisia Europeană are competență exclusivă în materie de politică comercială, Donald Trump nu a purtat nicio discuție cu președinta acesteia, Ursula von der Leyen, de la revenirea sa la Casa Albă.
„O sută la sută” – astfel a estimat Donald Trump șansele de a încheia un acord comercial între Statele Unite și Uniunea Europeană, două dintre cele mai mari economii ale lumii.
„Oh, va exista un acord comercial, sută la sută”, a declarat Trump în timpul întâlnirii cu premierul italian, Giorgia Meloni. „Ei își doresc cu adevărat acest acord și îl vom încheia, sunt convins. Dar va fi un acord echitabil.”
Necesitatea unui acord a devenit o prioritate pentru ambele părți, deși din motive diferite. Pentru UE, acesta ar fi un mijloc de a evita durerea profundă a tarifelor vamale de 20% anunțate de Trump la începutul lunii, înainte ca acestea să fie suspendate. Pentru SUA, miza este calmarea piețelor, reasigurarea investitorilor îngrijorați și obținerea unei victorii de imagine.
Casa Albă a prezentat această suspendare de 90 de zile drept o oportunitate unică pentru celelalte țări de a veni „în pelerinaj” la Washington, de a obține o audiență cu președintele american și de a ajunge la un compromis. Însă întrebarea dacă acel compromis ar trebui să fie reciproc avantajos sau unilateral în favoarea SUA rămâne fără răspuns.
Meloni, punte între UE și SUA
Vizita Giorgiei Meloni, prima efectuată de un lider european după anunțul „tarifelor vamale reciproce”, a deschis un nou capitol în această succesiune de demersuri diplomatice. Cu o zi înainte, Trump primise o delegație comercială din Japonia.
„Toată lumea este pe lista mea de priorități”, a declarat Trump.
Premierul italian, care și-a folosit credențialele conservatoare pentru a se poziționa drept o punte între cele două maluri ale Atlanticului, a împărtășit optimismul lui Trump și l-a invitat într-o vizită oficială în Italia.
„Sunt sigură că putem încheia un acord și sunt aici pentru a contribui la asta”, le-a spus Meloni jurnaliștilor.
A urmat însă o precizare care, voit sau nu, a subliniat limitele mandatului său: „Nu pot negocia în numele Uniunii Europene”, a spus ea.
Fiind stat membru al UE, Italia face parte dintr-o uniune vamală și o piață unică alături de alte 26 de națiuni. Asta înseamnă că aceleași tarife, cote, preferințe și sancțiuni se aplică pe întreg teritoriul UE, ceea ce face ca blocul european să acționeze ca o entitate unificată în relațiile comerciale.
Prin urmare, Germania nu poate impune un tarif vamal de 10% pentru un SUV Chevrolet în timp ce Italia aplică un tarif de două ori mai mic pentru același produs. Nici nu poate negocia un acord cu Japonia în timp ce Italia face același lucru cu SUA. Cele 27 de state membre sunt obligate să respecte aceleași reguli.
Doar Comisia Europeană – căreia tratatele fondatoare i-au conferit competență exclusivă în domeniul politicii comerciale – poate decide asupra nivelului tarifelor.
Această dispoziție reduce drastic numărul de persoane pe care Donald Trump le poate suna pentru a obține acordul comercial dorit la un singur nume: Ursula von der Leyen. Iar el nici nu a întâlnit-o, nici nu i-a vorbit de la revenirea la Casa Albă.
Duelul narativ
Aversiunea lui Trump față de Uniunea Europeană este bine documentată.
Republicanul a denunțat în repetate rânduri blocul comunitar drept o forță monopolistă care, în opinia sa, a fost creată „pentru a păcăli” SUA și care refuză să cumpere produse fabricate în America. El a insistat că îi plac țările europene ca națiuni distincte, subliniind astfel dezaprobarea sa față de UE ca proiect politic și economic.
„Credeți că Uniunea Europeană este prietenoasă. Ne înșală. Este trist să vezi asta. E patetic”, a declarat Trump la prezentarea tarifelor sale.
Oficialii de la Bruxelles au încercat să demonteze această narațiune, amintind de o realitate economică mai complexă: în timp ce UE are un excedent comercial de bunuri în relația cu SUA, în valoare de 156,6 miliarde de euro în 2023, ea înregistrează un deficit important în comerțul cu servicii, de 108,6 miliarde de euro. Aceste date reflectă o relație mai echilibrată decât cea prezentată de Washington pentru a-și justifica tarifele punitive.
Cu toate acestea, în pofida interesului comun și a miliardelor aflate în joc, progresele pentru evitarea unei potențiale războaie comerciale devastatoare sunt aproape inexistente.
Tăcerea dintre Trump și von der Leyen a devenit din ce în ce mai evidentă și îngrijorătoare.
Înaintea inaugurării lui Trump în ianuarie, echipa Ursulei von der Leyen a încercat să stabilească o întâlnire între cei doi lideri, însă aceste demersuri nu au dat roade. Tensiunile transatlantice au început să escaladeze imediat după preluarea mandatului de către Trump, care a atacat suveranitatea Groenlandei și l-a criticat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, provocând consternare în întreg blocul european și ridicând noi obstacole în calea diplomației.
Deși von der Leyen continuă să se prezinte drept o „mare prietenă” a Americii și o „atlantistă convinsă”, ea și-a înăsprit considerabil tonul în aparițiile publice.
„Europa rămâne un proiect al păcii. Nu avem frați sau oligarhi care conduc. Nu ne invadăm vecinii și nu îi pedepsim”, a declarat ea pentru cotidianul Die Zeit.
Absența unui dialog direct a creat un gol profund la cel mai înalt nivel politic, lăsând chestiuni extrem de sensibile în mâinile unor oficiali care nu au mandatul necesar pentru decizii cruciale.
Von der Leyen se bazează acum pe Maroš Šefčovič, comisarul european pentru comerț, asistat uneori de șeful său de cabinet, Bjoern Seibert.
În ultimele luni, Šefčovič a avut mai multe apeluri și întâlniri cu omologii săi americani: Howard Lutnick, secretarul american pentru comerț, și Jamieson Greer, reprezentantul SUA pentru comerț. Cea mai recentă reuniune a avut loc la Washington la câteva zile după anunțul suspendării de 90 de zile făcut de Trump și răspunsul UE.
Potrivit unui comunicat, UE a reiterat oferta unui acord „zero la zero” privind tarifele pentru toate bunurile industriale – o propunere respinsă anterior de Trump – și a discutat subiecte precum semiconductori, produse farmaceutice și supracapacitatea globală în oțel și aluminiu.
Negocierile vor continua la nivel tehnic pentru a „explora terenul comun în vederea unui acord reciproc avantajos”, a transmis un purtător de cuvânt al Comisiei.
Totuși, această „zonă de aterizare” pare deocamdată îndepărtată.
O sursă apropiată discuțiilor a declarat pentru Euronews că eforturile din culise nu dau rezultatele așteptate și că Bruxelles-ul se teme chiar că administrația Trump ar putea reveni asupra ferestrei de oportunitate de 90 de zile deschise de suspendarea anunțată.
Spectrul unor noi taxe pentru produsele farmaceutice – pe care Trump a promis că le va impune – planează asupra acestor negocieri.
„Cred că SUA au fost puțin speriate inițial de impactul tarifelor asupra medicamentelor, pentru că nu evaluaseră corect problemele de aprovizionare, dar e posibil să nu aștepte rezultatul negocierilor”, a spus oficialul, sub protecția anonimatului.
În ceea ce privește tehnologia, Comisia se teme că scopul final al SUA este „desființarea întregului cadru de reglementare digitală” instituit în mandatul anterior – în special Legea privind serviciile digitale (DSA) și Legea privind piețele digitale (DMA). În temeiul acestor legi, Comisia a deschis mai multe anchete împotriva Meta, Google, X și Apple, care riscă sancțiuni severe dacă nu respectă regulile.
Deși Bruxelles-ul insistă că investigațiile sunt complet independente de chestiunea tarifelor, Casa Albă pare să creadă contrariul. Peter Navarro, consilierul lui Trump pentru comerț și industrie, a făcut o legătură directă între comerț și reglementările digitale, calificând acestea din urmă drept „un război juridic”.
Divergențele sunt atât de mari – iar narațiunile atât de incompatibile – încât este posibil ca Šefčovič, Lutnick și Greer să ajungă la un acord provizoriu, dar ca acesta „să nu reziste” dacă Trump sau alți membri ai cercului său apropiat își schimbă brusc poziția, a avertizat sursa.
Chiar dacă von der Leyen ar reuși să obțină apelul mult dorit – sau o întâlnire față în față – natura imprevizibilă a lui Trump ar putea constitui un obstacol insurmontabil pentru această gestionară experimentată de crize.
„Nu ne grăbim”, a declarat Trump în timpul vizitei lui Meloni, diminuând astfel „șansele de 100%” pe care le prezisese anterior.
Întrebat dacă o va întâlni pe von der Leyen, Trump a spus doar că echipa sa a purtat „numeroase discuții” cu „alte țări”, fără a menționa numele președintei Comisiei. A mai adăugat că politicile sale controversate sunt justificate: „Taxele ne îmbogățesc.”
