Casa Albă spune că atacul Hamas nu este doar un faliment israelian. Serviciile de informații americane nu au reușit să-și informeze omologii cu privire la vreo amenințare și a ratat complet pregătirile militare orchestrate de mult timp în Fâșia Gaza, scrie Le Figaro.
Joe Biden a vorbit marți după-amiază la Casa Albă pentru a reafirma sprijinul neclintit al Statelor Unite pentru Israel, atât militar, cât și diplomatic. Președintele american nu poate da înapoi din această nouă criză internațională care, la fel ca impasul din Afganistan și invazia rusă a Ucrainei, pare să-i distragă atenția de la prioritatea sa absolută, confruntarea cu China. Tragedia din Levant atinge inima intereselor americane: după cum a confirmat luni, unsprezece cetățeni americani au fost uciși în lupte și alți câțiva sunt „probabil” ostatici ai Hamas în tunelurile din Gaza, precum și un număr nespecificat de dispăruți.
Ca răspuns, secretarul Apărării Lloyd Austin a anunțat duminică desfășurarea în Estul Mediteranei a unui grup de atac cu transportatoare, inclusiv portavionul nuclear Gerald R. Ford (CVN-78). Echipat cu 75 de bombardiere de vânătoare și un echipaj de 5.000 de oameni, această navă gigantică cu o greutate de 100.000 de tone și 330 de metri lungime, lansată în 2017, este pregătită să susțină o ofensivă terestră iminentă a armatei Israelului IDF împotriva Fâșiei Gaza . Coordonată sau nu, această acțiune ar putea fi declanșată ca răzbunare pentru posibila executare a ostaticilor americani de către gruparea teroristă islamistă.
Ford este sprijinit de crucișătorul cu rachete ghidate Normandy, distrugătoarele Thomas Hudner, Ramage, Carney și Rooseve. Forțele aeriene americane, la rândul lor, își întăresc rețeaua regională cu escadroane de bombardiere F-35, F-15, F-16 și A-10. Senatori americani, oficiali ai Pentagonului și Departamentului de Stat au asigurat că Israelul va primi „tot ce are nevoie” în materie de materiale și muniții, în războiul care se profilează cu Hamas, Hezbollah și grupurile armate palestiniene implicate în atacul surpriză din 7 octombrie. .„Toate țările din lume trebuie să arate un front unit în fața unor asemenea atrocități”, a insistat duminică Casa Albă, după un apel telefonic între Joe Biden și premierul israelian Benjamin Netanyahu .
Aceste eforturi totale nu fac nimic pentru a ascunde consternarea americanilor: asaltul Hamas, de fapt, nu este doar un faliment israelian. Serviciile de informații americane nu au reușit să-și informeze omologii cu privire la vreo amenințare și au ratat complet pregătirile militare orchestrate de mult timp în Fâșia Gaza. Oficial, Washingtonul refuză să desemneze Iranul drept sponsor discret al atacului lansat împotriva statului ebraic. Luni, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, a recunoscut cu jumătate de gură că Iranul „își asumă un anumit grad de responsabilitate” , dar aceasta „nu se bazează pe nicio dovadă tangibilă și verificată” , în ciuda declarațiilor premature auzite în Gaza și Teheran.
Lipsa releelor la sol
Fiasco-ul, în cele din urmă, este diplomatic. Inaudibil de la eșecul ultimei „foi de parcurs pentru pace” din 2008, Washingtonul și-a pierdut orice formă de legitimitate sub administrația Trump , prin ordonarea mutării în 2018 a ambasadei Statelor Unite de la Tel Aviv la Ierusalim și prin inițierea la începutul lui 2020, prin intermediul fostului ginere prezidențial, Jared Kushner, un nou „plan de pace pentru Orientul Mijlociu” considerat „acordul final”, fără a implica Autoritatea Palestiniană. Inițiativa a rămas literă moartă, nereușind să obțină acordul părților implicate.
Neglijența care domină scena politică americană, mâncată și paralizată de polarizare fără precedent, a provocat consecințe grave în Foggy Bottom, sediul Departamentului de Stat din Washington: în timp ce diplomații speră să evite extinderea conflictului în Cisiordania și să salveze timida apropiere israelo-arabă, nu a existat niciun ambasador american în Israel, Egipt, Liban, Kuweit și Oman de luni de zile. Agenția de dezvoltare USAID nu a avut un reprezentant în Orientul Mijlociu de trei ani, iar postul de coordonator antiterorism în cadrul Departamentului de Stat nu a fost ocupat de aproape doi ani.
Lipsit de relee pe teren, guvernul american mizează în prezent pe o măsură bipartizană în Congres care vizează acordarea de ajutor militar de urgență statului evreu, care ar fi legat de cel planificat pentru Ucraina. Problemă: Camera Reprezentanților nu va acționa până când nu va alege un nou președinte, după înlăturarea, pe 3 octombrie, a republicanului Kevin McCarthy. Un vot în acest sens este anunțat pentru miercuri, 11 octombrie.
Biden takes no questions and hustles away from the podium after giving a speech about Israel. pic.twitter.com/huHygQM3fW
— Greg Price (@greg_price11) October 10, 2023
