Statele Unite sunt pregătite să recunoască controlul Rusiei asupra regiunii ucrainene Crimeea, ca parte a unui posibil acord de pace mai larg între Moscova și Kiev, potrivit unor surse familiare cu discuțiile, scrie Bloomberg
Această posibilă concesie este cel mai recent semnal că președintele Donald Trump dorește să finalizeze un acord de încetare a focului și vine în contextul în care el și secretarul de stat Marco Rubio au sugerat vineri că administrația americană este gata să abandoneze eforturile de mediere dacă nu se înregistrează progrese rapide.
Crimeea a fost anexată de Kremlin în 2014, în urma unei invazii și a unui referendum organizat sub ocupație. Comunitatea internațională a refuzat să recunoască peninsula ca fiind rusească, pentru a nu legitima o anexare considerată ilegală. O astfel de recunoaștere ar submina tratatele internaționale care interzic ocuparea de teritorii prin forță. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în repetate rânduri că nu va ceda teritorii Rusiei.
Totuși, o asemenea mișcare ar reprezenta un câștig major pentru președintele rus Vladimir Putin, care caută de mult timp o recunoaștere internațională a suveranității Rusiei asupra Crimeei. Deocamdată, Putin a refuzat să accepte propunerea lui Trump privind un acord de pace extins.
Sursele citate spun că nu a fost luată încă o decizie finală în această privință. Casa Albă și Departamentul de Stat nu au comentat informația, iar un oficial american implicat în negocieri a refuzat să ofere detalii despre eventualele recunoașteri teritoriale.
Potrivit Bloomberg, joi, la Paris, SUA au prezentat aliaților europeni un plan de pace care ar îngheța în linii mari linia frontului și ar permite ridicarea unor sancțiuni împotriva Rusiei în cazul unui armistițiu durabil. Teritoriile ocupate de Rusia ar rămâne de facto sub controlul Moscovei, iar aspirațiile Ucrainei de a adera la NATO ar fi abandonate. Detaliile discuțiilor rămân confidențiale.
Negocierile de la Paris au inclus o întâlnire între președintele francez Emmanuel Macron și trimisul SUA, Steve Witkoff, precum și consultări între Rubio și consilieri de securitate din Franța, Germania, Regatul Unit și Ucraina.
Trump: „Dacă nu cooperează, ne retragem”
Vineri, la Casa Albă, președintele Trump a dat semne de nerăbdare, afirmând că SUA sunt pregătite să renunțe la inițiativa diplomatică dacă una dintre părți nu cooperează. „Dacă una dintre cele două părți face lucrurile imposibil de dus mai departe, o să le spunem pur și simplu că sunt proști și oameni oribili – și o să ne retragem. Dar sperăm că nu va fi nevoie de asta.”
Propunerile lui Trump vor trebui însă prezentate oficialilor europeni și autorităților de la Kiev, care ar putea respinge concesiile propuse. Președintele american a mai spus anterior că Ucraina nu va putea adera la NATO.
Unul dintre oficialii americani a subliniat că planul SUA nu reprezintă un acord final, iar aliații europeni nu vor recunoaște niciun teritoriu ocupat ca fiind rusesc. Discuțiile vor deveni irelevante dacă Rusia nu oprește ostilitățile. O parte esențială a acordului ar trebui să includă garanții de securitate pentru Ucraina.
Vineri, Marco Rubio a declarat că dorința Ucrainei de a obține garanții de securitate este legitimă, dar că nu s-a ajuns încă la detalii concrete în negocieri. „Fiecare națiune suverană are dreptul de a se apăra”, a afirmat el.
Ucraina a acceptat un armistițiu, dar consideră că Moscova trebuie să facă același pas înainte de a discuta alte subiecte. La Paris, delegația ucraineană a discutat despre monitorizarea armistițiului și despre un eventual contingent de menținere a păcii.
Rusia continuă bombardamentele
Deși a refuzat un armistițiu parțial propus pentru Marea Neagră, Rusia a continuat să bombardeze orașe ucrainene. Vineri s-a încheiat și un armistițiu parțial de 30 de zile privind infrastructura energetică. În urmă cu o săptămână, forțele ruse au atacat orașul Sumî cu rachete balistice, inclusiv una cu muniție cu dispersie, ucigând 35 de persoane.
Discuțiile de la Paris s-au bazat și pe eforturile franco-britanice de a crea o „forță de reasigurare” postbelică în Ucraina, alături de un plan pentru o armată ucraineană bine dotată și echipată, ca parte dintr-un pachet de garanții de securitate.
Oficialii din Paris și Londra speră ca această propunere să arate angajamentul serios al Europei pentru viitorul Ucrainei și să convingă SUA să susțină acest efort.
Problema sancțiunilor și teritoriilor ocupate
Ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei cât timp aceasta ocupă teritorii ucrainene va fi problematică pentru mulți aliați ai Kievului. În UE, eliminarea restricțiilor, inclusiv deblocarea activelor înghețate, necesită acordul unanim al statelor membre.
Steve Witkoff, care s-a întâlnit de trei ori cu Putin, a declarat pentru Fox News că cheia acordului vizează „cinci teritorii”, fără a le nominaliza. Rusia insistă ca orice acord să recunoască anexarea Crimeei și a unor părți din regiunile Zaporijjea, Herson, Lugansk și Donețk.
La Kiev, Zelenski l-a acuzat pe Witkoff că „adoptă strategia Rusiei” și a afirmat că Trump nu are niciun mandat să discute despre teritorii ucrainene: „Nu negociem teritorii până nu avem încetarea focului. Nu vom considera niciodată pământurile ucrainene ca fiind rusești.”
