Guvernul german își va reduce prognoza de creștere pentru 2024 la 0,2%, miniștrii Economiei și Finanțelor încă nu sunt de acord în ceea ce privește motoarele de activat pentru a relansa creșterea, scrie Les Echos.
„Situație dramatică”, potrivit ministrului Economiei, Robert Habeck. „Periculoasă la nivel social”, potrivit ministrului Finanțelor, Christian Lindner... Această analiză a economiei germane, realizată miercuri de doi piloni ai guvernului, este suficientă pentru a vă da fiori pe șira spinării.
De luni de zile, profețiile despre o recesiune s-au înmulțit. Germania este deja lanterna roșie în Europa. OCDE și-a redus la jumătate previziunile de creștere pentru acest an. Guvernul ar trebui să-și revizuiască ambițiile în jos: PIB-ul ar crește cu 0,2% în 2024, în loc de 1,3% anunțat până acum.
"Furtuna perfecta"
„Situația este dramatic de proastă”, a comentat Robert Habeck în timpul unei dezbateri la Leipzig. O „furtună perfectă” se pregătește, potrivit acestuia, pe baza a trei elemente care ar putea avea „efectul unei bombe”: creșterea cheltuielilor militare, care vor crește la 100 de miliarde de euro, creșterea prețurilor la energie și situaţia din China de care depind exportatorii germani.
În sectoarele cheie ale produselor chimice, imobiliare și automobile, anunțurile de concedieri se succed. Furnizorul de automobile Continental a adăugat 1.750 de reduceri de locuri de muncă la cele 5.000 anunțate în noiembrie. La ZF, conflictele sociale se succed, în timp ce conducerea a anunțat simultan închiderea a două fabrici și relocarea în Statele Unite. Cel de-al treilea subcontractant auto, Bosch, a anunțat, de asemenea, reducerea a 3.000 de locuri de muncă.
A avut loc un "masacru" și în industria chimica, la originea lanțului valoric, de când BASF a anunțat închiderea unei părți din producția sa. Odată cu creșterea costurilor cu energia, anunțurile de relocare sunt în creștere, precum cel al producătorului de electrocasnice Miele care își va construi mașinile de spălat în Polonia în viitor. Aceasta este o „răsturnare structurală, aproape tectonică”, a comentat Jochen Schönfelder, expert de la Boston Consulting Group în revista „WirtschaftsWoche”.
Cazând de acord asupra diagnosticului, ministrii trag insa concluzii opuse. Ecologistul Robert Habeck subliniază că trebuie mai mult ca oricând să ne gândim la ridicarea „frânei datoriei”, această prevedere constituțională care limitează datoria și capacitățile de investiții ale guvernului. Pentru liberalul Christian Linder, „punctul de cotitură economică” necesită, în mod prioritar, o reducere a birocrației care împiedică investițiile în afaceri. Industria solicită încheierea de noi acorduri de liber schimb, în special Mercosur din America de Sud , blocat de Franța, pentru a relansa exporturile.
