Președintele Franței, Emmanuel Macron, aruncă un colac de salvare sectorului culturii, afectat de măsurile de izolare

07 Mai 2020 | scris de A.A.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, aruncă un colac de salvare sectorului culturii, afectat de măsurile de izolare

Statul francez va extinde măsurile de sprijinire a veniturilor lucrătorilor din domeniile artistice şi din industria culturii, majoritatea cărora şi-au pierdut locurile de muncă în perioada măsurilor de izolare şi de închidere împotriva răspândirii noului coronavirus, a anunţat miercuri preşedintele Emmanuel Macron.

Emmanuel Macron, care promisese un plan de ajutor specific pentru sectoarele „afectate durabil” de criza legată de coronavirus, a dezvăluit, miercuri, primele orientări ale unui „plan pentru cultură”, la final. A fost o întâlnire cu reprezentanții sectorului.

„Locurile creației trebuie să revina viață”, a declarat de la început șeful statului. „Vara aceasta, nu vom face evenimente majore. Am spus-o deja", a spus el. Potrivit acestuia, „multe lucruri se pot relua” începând cu 11 mai, dar prin adaptarea la constrângerile epidemiei, astfel încât virusul să nu înceapă sa circule din nou la viteză maximă.

Guvernul francez a fost supus presiunii de a-i ajuta pe aşa-numiţii lucrători temporari din industria divertismentului şi din arte. În această categorie sunt incluşi dansatorii, comicii, scenografii, cineaştii şi organizatorii de festivaluri, oameni ale căror venituri în general sunt asigurate de implicarea în festivalurile din perioada de primăvară-vară.

Lucrătorii temporari din aceste domenii beneficiază de o schemă de asigurare de şomaj conform căreia primesc o sumă lunară de la stat, în cazul în care au muncit cel puţin 507 ore în ultimele 12 luni. Însă aceşti lucrători susţin că sezonul în care lucrau a fost distrus de măsurile anticoronavirus ce au dus la închiderea teatrelor, a sălilor de concerte şi a cinematografelor, precum şi la anularea festivalurilor.

În aceste condiţii, "mulţi dintre lucrătorii temporari nu-şi pot face orele", a susţinut preşedintele Macron după o videoconferinţă desfăşurată cu reprezentanţii acestor lucrători precum şi cu ministrul de Finanţe şi cel al Culturii.

„Trebuie să putem redeschide librării, muzee fără sa creăm prea multă aglomerație, magazine de discuri, galerii de artă”, iar teatrele trebuie să poată „începe” spectacolele și repetițiile, a afirmat el, precizând că va mai avea inca o întâlnire la sfârșitul lunii mai și una la începutul lunii iunie. 

Emmanuel Macron se angajează în special să garanteze că drepturile lucrătorilor intermitenți în cadrul spectacolului „sunt prelungite cu un an” dincolo de cele șase luni în care activitatea lor a fost „imposibilă sau foarte degradată”, adică „ până la sfârșitul lunii august 2021 ”.

În timp ce a anunțat acest „an alb” așteptat cu nerăbdare de un sector cultural sinistrat, șeful statului a declarat că este convins că urmează să „ofere suficientă încredere pentru ca sa nu fie nevoie de acest an alb”. „Vom oferi, cu o mulțime de proiecte” care vor permite lucrătorilor intermitenți „să nu activeze aceste dispozitive”, a spus el.

Regimul de lucru in intermitentă este specific Franței și se referă la 100.000 de artiști și tehnicieni indemnizati în fiecare an de o asigurare specială. Pentru a obține această asigurare de șomaj, ei trebuie să fi lucrat 507 ore pe parcursul a douăsprezece luni. Cu toate acestea, cu anulările și lipsa de perspective, foarte puțini vor putea acumula orele necesare.

 

 

Preşedintele francez a precizat că doreşte ca, începând cu luna august, guvernul să se angajeze la o extindere pe 12 luni a plăţilor care se fac în prezent. Chiar dacă Franţa a început de luni procesul lent de relaxare după măsurile împotriva noului coronavirus, cinematografele, teatrele şi sălile de concerte vor rămâne închise încă o lungă perioadă de timp. Evenimentele culturale la care participă peste 5.000 de oameni vor fi reluate cel mai devreme din septembrie.

Peste 25.500 de decese au fost puse de autorităţile medicale franceze pe seama noului coronavirus, Franţa plasându-se pe locul cinci în clasamentul global al mortalităţii de COVID-19, după SUA, Marea Britanie, Italia şi Spania.

Alte stiri din Externe

Ultima oră