- La momentul „operațiunii militare speciale” și „denazificării” Ucrainei, Rusia este copleșită de un val patriotic cu mai multe fațete, scrie o analiză în Le Figaro.
Expoziția se numește „Nazismul obișnuit”. Inaugurată luna trecută, este găzduită simbolic de Muzeul Victoriei, un vast templu din Moscova de 3.000 de metri pătrați, dedicat Marelui Război Patriotic. Fotografii, filme, uniforme, obiecte - precum steaguri și însemne și ale celebrei divizii ucrainene Azov, în prezent încă înrădăcinată la Mariupol: totul își propune aici să facă o paralelă între hitlerismul secolului trecut, împotriva căruia a condus URSS, după iunie 1941, o luptă ridicată într-o cauză sacră, cu „nazismul” care, conform propagandei moscovite, face furori în prezent în Ucraina. Vizitatorul se plimbă printr-o încăpere „interzisă pentru cei sub 18 ani”, în care răsună trântitul apăsător al unui metronom care ticăie secundele. „Încă înainte de agresiunea germană împotriva URSS, susținătorii lui Stepan Bandera (liderul ultranaționalist ucrainean al secolului trecut, NDLR) plănuiau o curățare etnică. În 1941, au participat activ la eliminarea populațiilor civile” în Ucraina, se poate citi pe un panou al expoziției.
Sunt prezentate și imagini ale diviziei SS Galicia, creată în 1943 de Wehrmacht cu voluntari ucraineni pentru a lupta împotriva Armatei Roșii. În vedere, „întoarcerea răului”, „bestialitatea nazistă” și „genocidul” sunt ilustrate prin fotografiile victimelor din 2014 ale bombardamentelor din teritoriile separatiste pro-ruse din Donbass, în special ale copiilor. Se evidențiază o declarație. Nedatată, i se atribuie Irinei Farion, ex-deputat al Radei Ucrainene: „Unde este război? Unde sunt vorbitori de rusă. În regiunile Donețk, Luhansk... (…) Acești vorbitori de rusă sunt retardați mintal.”
În momentul „operațiunii militare speciale” și „denazificării” Ucrainei, Rusia este copleșită de un val patriotic cu mai multe fațete. În vitrine, pe parbrizele mașinilor și, bineînțeles, pe vehiculele militare, litera „Z”, semn de adeziune pentru ofensiva rusă, este afișată peste tot - a împodobit recent koulitch, tradiționalul tort al Paștelui ortodox. Aceeași omniprezență în ceea ce privește panglica Saint-Georges, neagră și portocalie, simbol al victoriei Armatei Roșii asupra Germaniei naziste. O lege care pedepsește cinci ani de închisoare pentru „profanarea” acestei embleme va fi în curând prezentată Dumei și va fi adăugată unui arsenal legislativ, votat pe 4 martie, menit să reprime sever orice „discreditare” a forțelor armate. Peste o sută de persoane au fost deja urmărite penal pentru poziţia lor „anti-război”, potrivit ONG-ului independent OVD-Info.
Autopurificarea societății
Febra patriotică este întreținută până la nebunie de programele de televiziune și talk-show-urile de pe canalele federale, foarte aproapiate de Kremlin, și unde oficiază propagandiști precum Vladimir Soloviev sau Dmitri Kisselev, două vedete ale micului ecran care apar pe lista europeană de sancțiuni. Primul este ilustrat în mod regulat de remarci extremiste care neagă existența Ucrainei și defăimează președintele acesteia, Volodimir Zelensky. Cât despre cel de-al doilea, la comenzile unui program săptămânal foarte urmărit de duminică seara pe Rossia 1, el a avertizat deja în 2014 că Moscova ar putea transforma Statele Unite în „cenuşă radioactivă”. Amenințările pe care le-a reiterat recent declarând că „submarinele noastre sunt capabile să tragă 500 de focoase nucleare pentru a garanta distrugerea Statelor Unite și a tuturor țărilor NATO”.
Aprobarea a venit explicit de sus. Încă din 24 februarie, Vladimir Putin a invocat clar „denazificarea” și „demilitarizarea” pentru a justifica lansarea „operațiunii militare speciale” în Ucraina. Pe 16 martie, șeful Kremlinului a spus chiar că a văzut în el oportunitatea unei autopurificări a societății. „Fiecare popor, și a fortiori poporul rus, știe să deosebescă un adevărat patriot sau un trădător și pur și simplu îl scuipă așa cum s-ar scuipa un muscă care ți-a intrat accidental în gura” a afirmat el.
Lupta împotriva „trădătorilor” „coloanei a cincea” era deschisă. „Ne-am asigurat deja victoria asupra nazismului o dată. Țara noastră va face totul pentru ca să nu se mai manifeste niciodată, nu doar în Rusia, ci peste tot în lume”, a subliniat, la rândul său, Sergueï Kirienko, adjunctul șefului administrației prezidențiale, acum însărcinat cu dosarul ucrainean.
Propaganda a funcționat, evident, mai bine acasă decât în străinătate – unde "soft power" a Moscovei pare să fi pierdut bătălia de comunicații din 24 aprilie.
Cultul victoriei înflorește pe teren străvechi și trezește reflexe aproape imediate de adeziune la marea majoritate a rușilor. Există, de asemenea, o formă de acceptare socială a violenței și o familiarizare cu armele încă de la o vârstă fragedă – când școlarii învață să mânuiască pușca de asalt Kalashnikov... „Avem nevoie de emoții (...), trebuie să lipsim inamicul de caracteristicile umane. Și vrem să parăm că continuăm munca bunicilor și străbunicilor noștri”, a explicat recent politologul Konstantin Kalachev în coloanele cotidianului Kommersant. Suprapunând lupta împotriva „nazismului de azi” pe cea de ieri, Vladimir Putin a dat patriotismului oficial o nouă față. Un patriotism în care matricea ideologică a „Niciodată din nou” a fost înlocuită cu „O putem face din nou”…
Deloc surprinzător, „Operațiunea Militară Specială” și-a făcut loc în școlile din toată țara. Elevilor li se cere astfel să scrie scrisori și să pregătească pachete pentru soldații ruși trimiși pe front. În sălile de clasă au apărut „birouri eroice”, pe care sunt afișate fotografiile și isprăvile celor mai curajoși soldați care luptă în Ucraina: doar cei mai buni elevi au voie să stea acolo. Au fost transmise cadrelor didactice directive cu privire la discursul „conform” care trebuie ținut cu privire la aceste evenimente. „De la 1 septembrie, fiecare școală va cânta imnul Rusiei la începutul săptămânii și va ridica steagul național”, a mai anunțat luna trecută ministrul Educației, Serghei Kravtsov. În universități, cum ar fi în Samara, în sudul Rusiei, s-au ținut cursuri de câteva săptămâni pentru a explica studenților că națiunea ucraineană a apărut abia în 1917 și că multe orașe ucrainene sunt „pământurile rusești ancestrale”.
Antrenament de luptă
Dimitri Kirillov se străduiește să transmită dragostea de țară tinerilor care frecventează clubul militar-patriotic Khimki, din suburbiile Moscovei. Acest fost militar a înființat, în urmă cu treisprezece ani, asociația Sova („Bufnița”), susținută de municipalitate și frecventată, în mod voluntar, de șaptezeci de copii și adolescenți, printre care și câteva fete, de la 10 la 18 ani. De Ziua Victoriei, ei au participat la o gardă de onoare, la depunerea unei coroane de flori și la „regimentul nemuritor”, unde rușii defilează cu portretul unui strămoș veteran în brațe.
Întrebat despre semnificația specială a comemorărilor din acest an, Dimitri Kirillov refuză să vorbească despre politică. „Slujba noastră este să ne instruim și să educăm. Vorbesc președintele și ministrul apărării, dacă vreți să știți ceva, uitați-vă la televizor. Tinerii își vor trage concluziile și prioritățile”, spune el. În camera alăturată, o duzină de tineri se antrenează pentru lupte. „Educăm viitorii apărători ai țării. Nu toți elevii noștri vor deveni soldați, dar cel mai important este că sunt cetățeni care cunosc istoria patriei lor, care își respectă bătrânii și care își ajută prietenii în dificultate”, adaugă Dimitri Kirillov. Programul constă în antrenament fizic de luptă, cu tir, parașutism (de la 14 ani), dar și lecții de istorie - în special principalele bătălii din Marele Război Patriotic - și psihologie.
Viața în Rusia oferă exemple zilnice ale unora care s-au îndepărtat de „lumea paralelă” impusă de autorități și mass-media pro-Kremlin.
Propaganda a funcționat, evident, mai bine acasă decât în străinătate - unde soft-power-ul a Moscovei pare să fi pierdut bătălia de comunicații din 24 aprilie. Într-adevăr, conform unui sondaj al institutului VtsIOM realizat în aprilie, 92% dintre ruși se consideră patrioți, nivel neatins din anul 2000. Și 88% spun că sunt convinși că există mișcări în Ucraina care aderă la ideologia nazistă, care reprezintă o amenințare pentru Rusia, potrivit a 76% dintre respondenți.
Cu toate acestea, apar și refractarii acestui patriotism. Între susținătorii unei negări a realității, cei ai dezaprobării tăcute sau cei care sunt mai aparent enervați, viața în Rusia oferă exemple zilnice de distanțare a unora față de „lumea paralelă” impusă de autorități și mass-mediapro-Kremlin La Sankt Petersburg, o tânără pictoră, Alexandra Skochilenko, a fost arestată pe 11 aprilie. Ea a înlocuit etichetele de preț într-un supermarket cu informații despre luptele de la Mariupol. Ea riscă cinci până la zece ani de închisoare. Pe 21 aprilie, în orașul Tyumen, din Siberia de Vest, trupa rock DDT a anulat concertul pe care trebuia să-l susțină după ce a descoperit litera „Z” afișată în sala Filarmonicii.
Pe 22 aprilie, Ekaterina Zaripova și-a luat fiii la școală lângă Tula, la sud de Moscova. Un videoclip o arată rupând literele „Z” lipite pe ferestrele grădiniței. A fost amendată cu 48.000 de ruble (750 de euro). De atunci, împotriva ei a fost lansată o campanie pe rețelele de socializare pentru a cere să primească pe lângă o pedeapsă cu închisoarea.
