Președinta deputaților "Rassemblement National" la reafirmat că locuitorii Crimeei, ruși din 2014 după o anexare și un referendum contestat, se simt „mult mai profund atașați de Rusia decât de Ucraina”, scrie BFMTV
Marine Le Pen a revenit în timpul audierii ei în fața comisiei de anchetă privind ingerința străină în anexarea Crimeei în 2014 de către Moscova, contestată de comunitatea internațională.
"Am fost nevoită să-mi exprim în repetate rânduri poziția cu privire la Crimeea. (...) Consider că, în mod liber, locuitorii Crimeei s-au exprimat votând pentru a fi atașați Rusiei", a spus președinta deputaților RN în Adunarez Națională franceză.
Crimeea „rusă timp de 2 secole” și „ucraineană timp de 60 de ani”
Crimeea, până atunci o provincie de sud a Ucrainei, fusese atașată Rusiei în urma unui referendum organizat pe 16 martie 2014 în urma unei intervenții militare. Această anexare a avut loc în urma revoluției inițiate în Piața Maidan la sfârșitul anului 2013 și pe fondul tensiunilor dintre Kiev și separatiști din estul țării.
„Am văzut o mulțime de oameni (în timpul unei călătorii în Crimeea, în iunie 2013). Am putut vedea că se simțeau mult mai profund atașați de Rusia decât de Ucraina”, a explicat în continuare Marine Le Pen, considerând că Crimeea „era rusă pentru două secole și „ucraineană de 60 de ani”.
Referendumul organizat de Rusia fusese denunțat de statul ucrainean și de Occident. Și din motive întemeiate. Oamenii aduși să voteze au avut într-adevăr două opțiuni: fie să opteze fie pentru reunificarea Crimeei cu Federația Rusă, fie pentru restabilirea Constituției din 1992, opțiuni apreciate foarte îndeaproape de specialiști.
Revenirea la Constituția din 1992 ar fi putut astfel permite Crimeei să fie independentă în cadrul Ucrainei, dar păstrând în același timp libertatea de a-și alege propriile parteneriate. „Cele două opțiuni prezentate alegătorilor din Crimeea nu le lasă posibilitatea de a renunța la controlul rusesc”, a remarcat atunci cercetătorul englez Keir Giles .
„Nu a avut loc absolut o anexare ilegală”
Această anexare a dus la tensiuni foarte puternice între Europa și Statele Unite, pe de o parte, și pe de altă parte, Rusia, care a văzut un val de sancțiuni economice impuse asupra acesteia. În același timp, Marine Le Pen a condamnat mișcarea pro-occidentală născută în Piața Maidan și care a răsturnat guvernul ucrainean în decembrie 2013.
„Nu cred absolut că a existat o anexare ilegală: a fost un referendum, locuitorii Crimeei au vrut să se alăture Rusiei”, afirmase deja Marine Le Pen în ianuarie 2017 la BFMTV .
În urma acestor remarci, Ministerul de Externe al Ucrainei i-a interzis să intre pe teritoriul țării. O viziune pe care a reînnoit-o la 1 februarie 2017 într-un interviu acordat CNN și un fragment din care a circulat în rundele intermediare ale campaniei prezidențiale din 2022.
Putin a trecut „linia roșie”
Cuvintele sale se confruntă cu poziția sa actuală față de războiul purtat de Kremlin în Ucraina timp de 14 luni și cu sprijinul său pentru unele dintre sancțiunile decise împotriva Rusiei.
Susținătoare de multă vreme a lui Vladimir Putin, pentru care avea „admirație”, Marine Le Pen s-a distanțat foarte clar de la începutul conflictului în plină campanie prezidențială.
La șase zile de la începutul războiului din Ucraina, candidatul a apreciat că liderul rus a „trecut linia roșie”. "A încălcat suveranitatea Ucrainei, i-a încălcat granițele. Nu se discută despre asta", a adăugat Marine Le Pen.
????????Audition de Marine #LePen par la commission d'enquête relative aux ingérences étrangères.
— TVL (@tvlofficiel) May 24, 2023
« Je signe un prêt avec une banque, je signe pas un prêt avec Vladimir Poutine ! Sinon, tous, vous avez signé des prêts avec Macron », déclare Marine Le Pen.pic.twitter.com/x6wZZ8Lbqk
