Premierul britanic Keir Starmer spune că Marea Britanie, Franța și Ucraina au convenit să lucreze la un plan de încetare a focului pe care să-l prezinte Statelor Unite, scrie WashingtonPost
Marea Britanie, Franța și Ucraina au convenit să lucreze la un plan de încetare a focului pe care să-l prezinte Statelor Unite, a declarat duminică premierul britanic Keir Starmer, în timp ce se pregătea să găzduiască un summit al liderilor europeni.
Summitul a fost umbrit de mustrările extraordinare ale președintelui SUA, Donald Trump, asupra președintelui ucrainean Volodymyr Zelensky, vineri, la Casa Albă, pentru că nu a fost recunoscător pentru sprijinul SUA în lupta Ucrainei împotriva invaziei Rusiei.
Dar Starmer a spus că se concentrează pe a fi o punte pentru a restabili negocierile de pace și pe a folosi prăbușirea discuțiilor ca pe o oportunitate de a relua legătura cu Trump, Zelenskyy și președintele francez Emmanuel Macron, mai degrabă decât să „intensifice retorica”.
„Am convenit acum că Marea Britanie, împreună cu Franța și, eventual, cu încă una sau doua țări, vor lucra cu Ucraina la un plan de oprire a luptei, iar apoi vom discuta acest plan cu Statele Unite”, a declarat Starmer pentru BBC. Starmer și Macron au vorbit amândoi cu Trump de vineri.
Întâlnirea de duminică este un pas important
Întâlnirea de la Londra a căpătat o importanță mai mare în apărarea aliatului distrus de război și susținerea apărării continentului.
Summitul de duminică va include probabil discuții privind stabilirea unei forțe militare europene care să fie trimisă în Ucraina pentru a susține încetarea focului. Starmer a spus că va implica „o coaliție de voință”.
Starmer a spus că nu are încredere în președintele rus Vladimir Putin, dar are încredere în Trump.
„Îl cred pe Donald Trump când spune că vrea pace durabilă? Răspunsul la asta este da”, a spus el.
Întâlnirea de la Lancaster House, o vila eleganta veche de 200 de ani situata în apropierea Palatului Buckingham, are loc după o ofensivă diplomatică desfășurată săptămâna trecută pentru a interacționa cu Trump la Casa Albă, cu scopul de a pune Ucraina în centrul negocierilor și de a-i înclina alianțele spre Europa.
Summitul va include, de asemenea, lideri din Franța, Germania, Danemarca, Italia, Olanda, Norvegia, Polonia, Spania, Canada, Finlanda, Suedia, Republica Cehă și România. La eveniment vor participa și ministrul turc de externe, secretarul general al NATO, precum și președinții Comisiei Europene și Consiliului European.
Liderii europeni îl susțin pe Zelensky
Zelensky a primit un sprijin larg din partea liderilor din întreaga Europă după fiasco-ul de la Casa Alba, care a fost excepțional pentru că a prezentat un atac asupra unui aliat – și pentru că a fost transmis în direct la televiziune.
Starmer l-a îmbrățișat pe Zelensky când a sosit sâmbătă pentru o întâlnire privată - cu o zi înainte ca o întâlnire să fie programată înainte de summit.
„După cum ați auzit din uralele de pe stradă, aveți sprijin total în Marea Britanie”, a spus Starmer. „Suntem alături de voi, alături de Ucraina, atât timp cât va dura.”
Europa a fost neliniștită de când Trump a inițiat discuții directe de pace cu Putin, care fusese izolat de majoritatea liderilor occidentali de la invadarea Ucrainei în urmă cu trei ani. Lupta de a rămâne relevantă și de a proteja interesele europene, în vreme ce aliatul lor, cândva ferm, părea să se apropie de Putin, a fost și mai îngrijorătoare când Trump l-a numit pe Zelensky dictator și a spus în mod fals că Ucraina a început războiul.
Întâlnirile din ultimele zile au oferit o oarecare speranță – până la vizita lui Zelensky la Casa Albă.
Vizitele la Biroul Oval ale lui Macron, care și-a declarat vizita un „punct de cotitură”, și Starmer au fost văzute ca pași în direcția corectă. Întâlnirile au fost cordiale și Trump a adoptat chiar un ton mai blând față de Ucraina, deși nu s-a angajat să ofere garanții de securitate ale SUA și a menținut că Europa ar trebui să furnizeze trupe de menținere a păcii.
În 12 ore de la întoarcerea lui Starmer de la Washington, discuțiile despre pace au părut să se prăbușească, în vreme ce vicepreședintele JD Vance l-a mustrat pe Zelensky pentru că a contestat afirmațiile lui Trump că în președintele rus Vladimir Putin se poate avea încredere.
„Starmer a făcut o treabă impresionantă în afirmarea rolului Europei în războiul din Ucraina și în transmiterea către președintele Trump a mesajului că Europa este dispusă și capabilă să joace un rol de lider în implementarea oricărui acord de pace credibil”, a declarat Rachel Ellehuus, director general al Royal United Services Institute, un think tank specializat în apărare și securitate. „Din păcate, întâlnirea de vineri de la Casa Albă a reprezentat un pas major înapoi.”
Ellehuus a spus că Ucraina nu mai poate conta pe sprijin militar sau politic din partea SUA, după ce Trump s-a declarat neutru în negocieri. Ea a subliniat că Europa trebuie să intervină și ar putea debloca aproximativ 200 de miliarde de euro (207 miliarde de dolari) din activele rusești confiscate pentru a sprijini acest efort.
„Scopul imediat al întâlnirilor de la Londra trebuie să fie acela de a menține Ucraina în luptă, astfel încât să poată negocia dintr-o poziție maximă de forță”, a spus ea.
Liderii europeni se angajează să mărească cheltuielile militare
Starmer a promis săptămâna aceasta să mărească cheltuielile militare la 2,5% din produsul intern brut până în 2027. Alte națiuni europene ar putea urma exemplul.
Premierul ceh Petr Fiala a declarat sâmbătă că Europa se confruntă cu un test istoric și trebuie să aibă grijă de ea însăși. El a spus că țările europene trebuie să își mărească cheltuielile cu armele pentru a ajunge la cel puțin 3% din PIB.
„Dacă nu ne creștem efortul suficient de repede și lăsăm agresorul să-și dicteze condițiile, nu vom ajunge bine”, a spus el.
Macron, care a spus că este legitim ca SUA să-și schimbe atenția asupra relațiilor cu China și Asia, a cerut, de asemenea, mai multe cheltuieli pentru apărare, în timp ce a cerut unitate între vecinii săi.
„Ar fi trebuit să ne trezim mai devreme”, a spus Macron. „De ani de zile spun că avem nevoie de o Europă mai suverană, mai unită, mai independentă”.
