După o perioadă marcată de neînțelegeri și tensiuni diplomatice, premierul italian Giorgia Meloni și președintele francez Emmanuel Macron se întâlnesc marți la Roma într-un gest simbolic menit să arate că dialogul între cele două puteri europene rămâne deschis. În ciuda diferențelor politice și a rivalităților istorice, liderii încearcă să-și depășească divergențele pentru a consolida cooperarea în fața provocărilor regionale și globale, reafirmând importanța unității Occidentului în contextul actual al conflictelor și instabilității, scrie New York Times
Președintele francez Emmanuel Macron și premierul italian Giorgia Meloni au avut adesea schimburi tensionate, însă se întâlnesc la Roma pentru a urmări obiective comune.
Puțini lideri europeni sunt atât de divergenti prin fundamentele lor politice precum Giorgia Meloni și Emmanuel Macron. Rădăcinile politice ale lui Meloni sunt în dreapta naționalistă, în timp ce Macron vine din centrul globalist și tehnocrat. Cei doi au avut numeroase confruntări, iar apropiații lui Meloni recunosc că între ei nu există chimie deosebită.
Totuși, marți, Meloni și Macron vor avea o întâlnire bilaterală la Roma — prima vizită oficială a președintelui francez în Italia, dedicată exclusiv dialogului cu premierul italian de la preluarea mandatului acesteia în 2022.
Această întâlnire vine după schimburi publice dure luna trecută și evidențiază presiunea tot mai mare asupra liderilor europeni de a se uni pentru a-și atinge obiectivele comune. În ciuda diferențelor, ambii doresc să pună capăt războiului din Ucraina, să evite un război comercial cu SUA și să stabilizeze relațiile cu un președinte Trump imprevizibil.
„La un moment dat, situația internațională a făcut ca această disfuncționalitate să devină inacceptabilă,” a declarat Jean-Pierre Darnis, profesor de politică italiană și istorie contemporană la Universitatea Côte d’Azur din Nisa.
Rămâne de văzut dacă o discuție față în față și o cină de marți vor reuși să încălzească relațiile reci dintre cei doi lideri care, după cum a scris săptămâna aceasta Claudio Cerasa, redactorul-șef al ziarului italian Il Foglio, „par făcuți să nu se înțeleagă.”
Giorgia Meloni și-a construit identitatea politică ca outsider, opozându-se cu fermitate internaționalismului liberal și elitismului perceput în figura lui Macron, care a urmat școlile de elită și a lucrat ca bancher de investiții. Ea a crescut într-un cartier muncitoresc și a ajuns să conducă un partid naționalist, anti-imigrație, cu rădăcini în trecutul fascist al Italiei.
Macron și-a petrecut o mare parte a carierei politice luptând împotriva Marinei Le Pen, cea mai importantă figură de extremă dreaptă din Franța, care i-a fost principală adversară la ultimele două alegeri prezidențiale. El o vede pe Meloni drept „o copie pudrată a Marinei Le Pen și consideră că legitimizarea ei echivalează cu legitimarea lui Le Pen,” a explicat Cerasa.
În plus, pentru naționaliștii italieni, precum mulți dintre susținătorii lui Meloni, Franța este adesea percepută ca un rival istoric prea puternic care s-a amestecat în politica italiană, a adăugat Darnis.
„Puneți toate aceste lucruri împreună și cam explică de ce nu și-au dorit neapărat o poză frumoasă împreună,” a concluzionat Darnis.
Cei doi lideri au viziuni profund diferite și în privința Europei.
Deși Giorgia Meloni și-a temperat cele mai incendiare declarații anti-Uniunea Europeană, ea continuă să critice ceea ce numește „excesul de putere” al UE. Pe de altă parte, Emmanuel Macron și-a asumat ferm angajamentul pentru o Europă mai puternică și mai integrată, aceasta devenind o parte esențială a identității sale politice.
Macron susține de mult timp „autonomia strategică” a Europei, reducând dependența de puterea americană, iar Franța cheltuie mai mult decât Italia pentru apărare. El și premierul britanic Keir Starmer au sugerat desfășurarea unor trupe europene în Ucraina ca forță de menținere a păcii după încetarea focului. Meloni se opune acestei idei, profund nepopulară în Italia, unde sentimentul anti-militar este adânc înrădăcinat.
Ea se confruntă, de asemenea, cu provocarea de a-și echilibra poziția cu cea a vicepremierului și partenerului de coaliție, Matteo Salvini, liderul partidului Liga, de extremă dreapta, care a exploatat constant sentimentul anti-război din Italia și s-a exprimat vehement împotriva eforturilor europene de reînarmare.
Meloni nu a aderat la așa-numita „coaliție a celor dispuși,” un grup de națiuni europene mobilizat de Marea Britanie și Franța pentru a sprijini Ucraina. Luna trecută, când liderii europeni s-au adunat în jurul unui telefon într-o sală de conferințe din Tirana, Albania, pentru a discuta pacea în Ucraina cu președintele Trump, Meloni a fost absentă.
Ea a explicat că grupul avea ca scop desfășurarea trupelor europene în Ucraina, iar ea nu era disponibilă să susțină asta. Macron a respins această afirmație numind-o „știre falsă”.
La scurt timp după aceea, doamna Meloni, într-o aluzie voalată la adresa președintelui francez, a declarat într-o conferință de presă că este necesar „să se lase deoparte ambițiile personale care riscă să submineze unitatea Occidentului.”
Oficialii italieni și francezi insistă că miniștrii și diplomații celor două țări colaborează bine, iar doamna Meloni a spus că relatările din presă despre o criză între Italia și Franța sunt exagerate.
Cu toate acestea, oficialii guvernamentali și observatorii independenți au numit certurile dintre Roma și Paris o sursă de disconfort, chiar jenante.
„Nu mai putem suporta această telenovelă,” titra săptămâna trecută ziarul italian Domani, făcând apel la lideri să „depășească” rivalitatea italo-franceză.
Întâlnirea de marți, spun experții, va servi parțial ca un gest public de unitate.
„Este simbolică,” a declarat Marc Lazar, profesor de relații italo-franceze la Universitatea Luiss Guido Carli din Roma. „Este o mișcare prin care se spune ‘cei doi vorbesc.’”
„Sunt o mulțime de subiecte despre care trebuie discutat,” a spus doamna Meloni jurnaliștilor vineri. „Sunt foarte bucuroasă că Emmanuel Macron vine la Roma.”
