Cotidianul francez Le Monde relatează despre succesul surprinzător al liderului AUR, George Simion, în primul tur al alegerilor prezidențiale din România, desfășurat pe 4 mai 2025. Cu peste 40% din voturi, candidatul naționalist, apropiat de Giorgia Meloni și ideologia MAGA, se află într-o poziție favorabilă pentru a deveni viitorul președinte al României, urmând să îl înfrunte în turul al doilea, pe 18 mai, pe centristul pro-european Nicușor Dan. Intreaga campanie a lui Simion s-a bazat pe atacuri la adresa politicii Uniunii Europene privind Ucraina și pe promisiunea de a se alinia pozițiilor președintelui american Donald Trump. De această dată, nu s-au observat manipulări majore pe internetul românesc.
Cu peste 40% din voturi, naționalistul, apropiat de Giorgia Meloni și de ideologia MAGA, se află, la doar 38 de ani, pe drumul cel bun pentru a deveni următorul președinte al acestei țări aflate la granița cu Ucraina. Pe 18 mai, el se va confrunta în turul doi cu centristul pro-european Nicușor Dan, primarul Bucureștiului.
George Simion și-a depășit toate așteptările. Liderul partidului suveranist de dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a ieșit duminică, 4 mai, detașat pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidențiale din România. După ce a obținut peste 40% din voturi, potrivit rezultatelor aproape finale, Simion este favorit pentru turul al doilea, unde îl va înfrunta, pe 18 mai, pe primarul Bucureștiului, centristul pro-european Nicușor Dan, care a ajuns cu greu pe locul doi cu 21% din voturi.
„Aceasta este victoria celor care vor ca România să fie o țară liberă și respectată”, a declarat Simion într-un scurt mesaj video difuzat în fața câtorva susținători, adunați la sediul partidului său din București, duminică seara. Înfășurați în eșarfe cu tricolorul românesc și transmițând live pe TikTok – rețeaua socială extrem de populară în această țară din Europa de Est – aceștia au scandat: „Jos hoții, vin patrioții”, pentru a sărbători înfrângerea partidelor pro-europene din coaliția de guvernare. Candidatul lor, Crin Antonescu, s-a clasat abia pe locul al treilea, cu 20% din voturi.
Simion, fost ultras cunoscut pentru discursurile sale iredentiste legate de teritoriile moldovene și ucrainene [Basarabia și o parte din sudul Ucrainei de azi au făcut parte din România Mare în perioada interbelică și, potrivit lui Simion, ar trebui reintegrate în România], este, la 38 de ani, în pole-position pentru a deveni următorul președinte al acestui stat cu 19 milioane de locuitori, aflat la granița Ucrainei și strategic pentru efortul de război al Kievului. Chiar dacă funcția prezidențială în România nu oferă la fel de multă putere ca în Franța, președintele are un rol important în politica externă. Or, întreaga campanie a lui Simion s-a bazat pe atacuri la adresa politicii Uniunii Europene privind Ucraina și pe promisiunea de a se alinia pozițiilor președintelui american Donald Trump.
Interzis în Republica Moldova și în Ucraina
„Suntem total de acord cu ideologia MAGA [Make America Great Again]. Suntem un partid trumpist”, a declarat Simion într-o conferință de presă susținută în limba engleză, destinată presei internaționale. El a spus că susține prezența trupelor americane pe teritoriul românesc și „planurile de pace” propuse de administrația Trump pentru Ucraina. Deși este interzis în Republica Moldova și în Ucraina din cauza discursurilor sale iredentiste, Simion a declarat că este dispus să continue politica de sprijin a României pentru aceste două țări „atâta timp cât respectă drepturile” românofonilor de pe teritoriile lor.
Simion a repetat că vrea să „dea înapoi poporului român ceea ce i s-a luat”, făcând aluzie la Călin Georgescu, candidatul de extremă dreapta pro-rus care a ieșit surprinzător pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, după o amplă operațiune de manipulare pe TikTok. Alegerile respective au fost anulate de Curtea Constituțională, pe fondul suspiciunilor de ingerință rusă. Deși Georgescu a fost ulterior inculpat pentru fals în declarații privind finanțarea campaniei și pentru pregătirea unor acte de violență, extrema dreaptă românească continuă să denunțe ceea ce numește „o lovitură de stat”.
Simion are o relație ambiguă cu Georgescu și nu împărtășește pe deplin discursurile sale radicale anti-UE și anti-NATO, dar duminică a mers la vot împreună cu acesta. Ulterior, a repetat că, dacă va fi ales, intenționează să „respecte voința poporului, care este ca Georgescu [să ajungă la putere]”. A evocat chiar ideea de a organiza „un referendum”, „alegeri legislative anticipate” sau „de a forma o coaliție pentru a deveni prim-ministru”. Aceste promisiuni rămân însă neclare, în condițiile în care Simion nu este cunoscut pentru disponibilitatea de a împărți puterea.
Succes masiv în rândul diasporei din Occident
Cu 3,8 milioane de voturi obținute duminică, Simion a reușit să recupereze electoratul care votase pentru el și pentru Georgescu în noiembrie 2024. De această dată, nu s-au observat manipulări majore pe internetul românesc. Candidatul AUR a obținut un rezultat spectaculos în rândul importantei diaspore din Occident, care, deși a beneficiat de apartenența la UE, manifestă o respingere profundă față de elita politică tradițională din România. Apropiat de Giorgia Meloni, președinta Consiliului de Miniștri al Italiei, Simion a obținut peste 70% din voturi în rândul comunității românești din Italia.
În turul doi, Nicușor Dan, în vârstă de 55 de ani, va trebui să recupereze un decalaj de aproape 2 milioane de voturi în doar două săptămâni. Pentru acest matematician la origine, ecuația este extrem de complicată. „Turul al doilea împotriva candidatului izolaționist va fi dificil”, a recunoscut Dan, brunet, cu părul creț și atitudine sobră, în noaptea de duminică spre luni, după ce numărătoarea voturilor i-a permis în cele din urmă să-l depășească la limită pe celălalt candidat pro-european, Crin Antonescu.
„România trebuie să rămână în tabăra pro-occidentală. Trebuie să concentrăm campania din turul doi în jurul acestui mesaj”, a avertizat Dan, cu acel aer puțin rigid caracteristic fostului activist anticorupție, care urmează să se confrunte cu un adversar carismatic și abil în turul doi. Și el se revendică „antisistem” și a obținut un scor bun în marile orașe, în special în capitală. Dar cheia alegerilor se află în zonele rurale, dominate de Partidul Social Democrat (PSD) al premierului Marcel Ciolacu.
Or, electoratul acestei formațiuni – aflată în declin, dar încă influentă – este foarte conservator în chestiuni precum căsătoria între persoane de același sex. Deși Dan s-a opus mereu legalizării acesteia în România, partidul său, Uniunea Salvați România (USR), fondat în 2016, este perceput ca fiind prea progresist pe acest subiect. „Am dus o campanie prea locală și insuficient de națională”, a recunoscut Dan, duminică seara. În plus, niciunul dintre ceilalți candidați pro-europeni, inclusiv Crin Antonescu, nu a anunțat încă sprijinul său pentru Dan în turul al doilea.
