Ministerul român al Apărării a prezentat un proiect de lege pentru facilitarea unei eventuale intervenții militare externe, pe fondul situației din Moldova și Ucraina, scrie Le Figaro
La câteva sute de kilometri de frontul unde se luptă ucrainenii și rușii, România urmărește, îngrijorată, cum se desfășoară războiul. Bucureștiul, membru NATO, și-a dublat eforturile în ultimii doi ani pentru a-și moderniza apărarea.
Ministerul Apărării și-a dorit de această dată să-și dezvolte arsenalul legal la începutul lunii aprilie, prin depunerea unui proiect de lege care să permită țării să intervină militar în afara teritoriului, pentru „apărarea cetățenilor români aflați în pericol”.
În detaliu, această lege propune, printre altele, ca președintele țării să poată dispune, la propunerea prim-ministrului, intervenția externă în caz de amenințări, și cu aprobarea Consiliului Național de Apărare. Această lege este susținută de noul sef al statului major, numit în noiembrie anul trecut, generalul Gheorghita Vlad.
În februarie, într-un interviu acordat presei Europa Liberă România, el a cerut o mai bună pregătire a populației românești pentru un posibil război, afirmând că Vladimir Putin „nu se va opri” la Ucraina. „Dacă va câștiga în Ucraina, ținta principală va fi Republica Moldova ”, a spus el. Articolul din proiectul de lege care prevede o posibilă desfășurare externă îi privește așadar implicit pe cetățenii români ai Moldovei, care astăzi numără câteva sute de mii din cei 2,5 milioane de locuitori ai țării.
Amenințare hibridă
Moldova a fost scena unui conflict înghețat din 1992 și a secesiunii Transnistriei unde aproximativ 1.500 de soldați ruși au fost staționați de atunci și reprezintă un risc militar. Țara este ținta „imixtiunii” ruse , care „crește pe măsură ce” țara avansează „spre integrarea în Europa” , a avertizat recent președintele Republicii Moldova, Maia Sandu. Ucraina găzduiește și o mare comunitate românească, în principal în vestul țării, în regiunile Cernăuți și Zakarpattia.
Proiectul de lege înaintat de Guvernul României prevede și o mai bună evaluare a „amenințării hibride” precum și crearea unui Centru Național de Comandă Militară care va fi responsabil cu coordonarea tuturor Forțelor de Apărare, inclusiv a trupelor NATO dislocate în România. Franța, în special, desfășoară în prezent peste o mie de soldați în țară ca parte a Operațiunii Vultur .
„Acest punct [din proiectul de lege] reflectă responsabilitățile pe care România și le-a asumat ca membru [NATO], subliniind angajamentul său ferm față de relațiile internaționale și cooperarea în domeniul securității ”, subliniază ziarul Adevărul . Dezvăluind această investiție, actualul șef al statului român Klaus Iohannis și-a anunțat candidatura pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg în fruntea Alianței Atlantice.
„Vecinul și prietenul nostru credincios România”
Pe partea moldovenească, anunțul acestui proiect de lege a fost binevenit. „Tendința către consolidarea sferei de apărare pe continentul european este absolut clară. Iar vecinul și prietenul nostru credincios România nu face excepție. Guvernul Republicii Moldova va rămâne atent la toate progresele acestui proiect de lege ”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, citat de săptămânalul Moldavskié Vedomosti și potrivit Courrier International .
În Transnistria, deputatul Andreï Safonov a reacționat la cotidianul rus Nezavisimaïa Gazeta declarând că „trupele române se pregătesc să invadeze teritorii pe care Bucureștiul le consideră istoric ca aparținând sferei sale de influență” . Potrivit acestui oficial pro-rus care citează recentul Acord de Apărare încheiat între Paris și Chișinău, armata română ar putea pune la cale o operațiune „cu francezii” .
