„Încălzirea cauzată de om a crescut cu o rată fără precedent în măsurătorile instrumentale, atingând 0,26°C în 2014-2023”, potrivit cercetătorilor, scrie Le Matin
Încălzirea globală cauzată de activitățile umane a atins un „ritm fără precedent”, iar fereastra de limitare a creșterii temperaturilor la 1,5°C este deja aproape închisă, avertizează zeci de cercetători renumiți într-un studiu publicat miercuri.
„Încălzirea cauzată de om a crescut cu o rată fără precedent în măsurătorile instrumentale, atingând 0,26°C în 2014-2023”, indică acești oameni de știință.
Această observație, publicată în revista Earth System Science Data , este rodul muncii a aproape șaizeci de cercetători renumiți care se bazează pe metodele IPCC, experții în climă mandatați de ONU. Interesul studiului este de a oferi indicatori actualizați pe baza raportului acestuia din urmă, fără a aștepta ciclul următor peste câțiva ani.
+1,31°C în 2023
Comparativ cu epoca preindustrială, această încălzire cauzată de om a ajuns la 1,19°C în acest deceniu, ceea ce arată o creștere clară față de cifrele din ultimul raport publicat în urmă cu un an (+1,14°C în perioada 2013-2022).
Numai în 2023, încălzirea atribuită activității umane a atins 1,31°C. Încălzirea totală observată a ajuns la 1,43°C – deoarece variabilitatea naturală a climei a jucat și ea un rol, începând cu fenomenul El Niño.
Oamenii de știință intenționează să furnizeze date actualizate în fiecare an, pentru a alimenta negocierile COP și dezbaterea politică, în timp ce deceniul actual este considerat decisiv pentru salvarea obiectivelor Acordului de la Paris din 2015, care își propune să țină sub 2 încălzirea globală °C și dacă este posibil la 1,5°C.
Întâlnire la Bonn
Această publicație vine într-un moment în care reprezentanți din întreaga lume se întâlnesc la Bonn pentru a avansa negocierile privind clima înainte de COP29 programată pentru Baku la sfârșitul anului (11-22 noiembrie).
Încălzirea este rezultatul emisiilor de gaze cu efect de seră – cauzate în principal de utilizarea masivă a combustibililor fosili (petrol, gaz, cărbune) – care sunt la niveluri record: aproximativ 53 de miliarde de tone echivalent CO2 pe an în perioada 2013-2022. Au fost 55 de miliarde doar pentru anul 2022.
Un alt efect a jucat și el un rol, subliniază oamenii de știință: mai puțină răcire cauzată de particulele poluante din aer, care reflectă soarele și permit formarea anumitor nori.
„Motivul principal este controlul poluării aerului, mai întâi în Europa și Statele Unite, și mai recent în Asia, în special în China”, a declarat pentru AFP Glen Peters, de la Centrul Internațional de Cercetare Climatică, din Oslo.
„Este un deceniu critic”
Unii cercetători subliniază rolul recentelor reglementări mai stricte pentru transportul maritim. Dar reducerea emisiilor de dioxid de sulf, în special în sectorul cărbunelui, a început în anii 1980, subliniază Glen Peters.
Bugetul de carbon rezidual – spațiul de manevră, exprimat în cantitatea totală de CO2 care ar putea fi emisă, menținând în același timp șansele de 50% de a limita încălzirea globală la 1,5°C – se topește.
Acest „buget” este de doar aproximativ 200 de miliarde de tone, echivalentul a aproximativ cinci ani de emisii la rata actuală, comparativ cu alte 250 de miliarde în ultima ediție a studiului de acum un an.
„Acesta este un deceniu critic”, scriu autorii. „Se poate aștepta ca o încălzire globală de 1,5°C să fie atinsă sau depășită în următorii 10 ani”, în absența răcirii cauzate de o erupție vulcanică majoră. „Dar acesta este și deceniul în care ne-am aștepta ca emisiile globale să ajungă la vârf și să înceapă să scadă substanțial”, subliniază ei.
Obiectiv zero emisii nete
În ciuda nivelurilor record atinse, rata de creștere a emisiilor de CO2 a încetinit de fapt în acest deceniu față de anii 2000. Raportul conține „puțin optimism”, judecătorii Piers Forster, de la Universitatea din Leeds, autor principal al studiului.
„Emisiile de gaze cu efect de seră cresc mai puțin rapid decât în 2000, dar continuă să crească”, așa că „concentrațiile lor continuă să crească, la fel și încălzirea”, explică pentru AFP Pierre Friedlingstein, de la Universitatea din Exeter. „Trebuie să coboare la zero emisii nete”, a subliniat el.
