Douăzeci și cinci de persoane au fost arestate și 3.000 de membri ai poliției s-au mobilizat în Germania. Ambasada Rusiei a negat miercuri orice legătură cu grupuri „teroriste”, scrie Le Figaro.
Justiția germană a anunțat miercuri, 7 decembrie, că a dejucat planurile de atacuri ale unui grup de extremă-dreapta și conspirativ care plănuia să atace instituțiile democratice ale țării și în special Parlamentul.
O acțiiune a poliției a dus la arestarea a 25 de persoane în toată țara. Aceștia sunt suspectați în mod special „că au făcut pregătiri concrete pentru a intra violent în Bundestag-ul german”, camera deputaților din Berlin, „cu un mic grup armat”, au spus procurorii într-un comunicat de presă. „Bănuim că a fost planificat un atac armat împotriva organelor constituționale”, a comentat ministrul Justiției, Marco Buschmann, într-un mesaj pe Twitter care evocă „o mare operațiune antiteroristă"
Aproximativ 3.000 de membri ai forțelor de ordine au fost mobilizați în toată Germania și au fost efectuate peste 130 de percheziții în ceea ce mass-media a descris-o drept cea mai mare operațiune de poliție din toate timpurile în Germania. Pe lângă arestări, alte 27 de persoane sunt vizate de anchetă și suspectate că aparțin celulei, potrivit procuraturii. O arestare a avut loc în Austria și alta în Italia.
„Cetățeni ai Reichului”
Înființat „cel mai târziu la sfârșitul anului 2021", micul grup avea „obiectivul de a răsturna ordinea de stat existentă în Germania și de a o înlocui cu o formă de stat curat”, proiect care poate fi realizat doar „cu folosirea mijloacelor militare și violența împotriva funcționarilor statului”, potrivit comunicatului de presă al parchetului Karlsruhe, însărcinat cu dosarele privind securitatea statului.
Membrii săi sunt „uniți de o respingere profundă a instituțiilor statului și a ordinii de bază liberale și democratice a Republicii Federale Germania, care le-a indus, de-a lungul timpului, decizia de a participa la eliminarea lor prin violență și de a se angaja în acte pregătitoare în acest scop”, spun procurorii.
Resping ordinea statului
În ultimii ani, autoritățile germane au clasificat violența de extremă-dreaptă drept principala amenințare la adresa ordinii publice, înaintea riscului jihadist. În primăvară, aceștia desființaseră o altă grupare de extremă dreaptă suspectată că ar fi planificat atacuri în țară și răpirea ministrului Sănătății, la originea măsurilor de restricție anti-Covid.
În special, este vizată o mișcare germană cunoscută sub numele de „Reichsbürger ” (cetățeni ai Reich-ului) , care au punctul comun de a respinge ordinea statului. Ei nu-și recunosc instituțiile, nu se supun poliției, nu plătesc taxe sau nu-și folosesc plăcuțele de înmatriculare ale vehiculelor.
Contacte cu Rusia
Din cei aproximativ 20.000 de militanți estimați ai acestei ideologii în Germania, o parte marginală s-a radicalizat, inclusiv negând Holocaustul și luând în considerare utilizarea acțiunii violente. În cazul grupării dezmembrate, membrii s-au referit și la teoriile mișcării QAnon, un grup conspirativ de extremă-dreapta din Statele Unite, potrivit acuzării.
„Ei cred cu tărie că Germania este condusă în prezent de membri ai așa-numitului „stat paralel” și că „intervenția iminentă a „Alianței”, o societate secretă superioară din punct de vedere tehnic a guvernelor, serviciilor de informații și armatei diferitelor țări, inclusiv Federația Rusă și Statele Unite ale Americii, „vor aduce eliberarea” .
De asemenea, unul dintre liderii celulei a luat contacte cu „reprezentanții Federației Ruse în Germania”. Potrivit investigațiilor efectuate până acum, însă, nimic nu indică faptul că acești interlocutori au reacționat pozitiv la cerere. În planul său de eliminare a ordinii democratice, această rețea era conștientă că vor exista și decese, „un pas intermediar considerat necesar” pentru a realiza „schimbarea sistemului”.
Între timp, Kremlinul a negat orice legătură cu aceste arestări. „Aceasta este o problemă internă în Republica Federală Germania, ei înșiși văd că aici nu se poate menționa nicio ingerință din partea Rusiei”, a reacționat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
