Președintele statului Sri Lanka a fugit sâmbătă din reședința sa, pe fondul unei crize economice și politice fără precedent. Un scenariu care riscă să se repete în alte economii emergente, spune Jean-Joseph Boillot, cercetător la Institutul de Relații Internaționale și Strategice (IRIS) din Paris într-un interviu acordat pentru Le Figaro
Națiunea insulară suferă de câteva luni de o penurie fără precedent de produse de primă necesitate (energie, medicamente, alimente), iar cei 22 de milioane de locuitori ai săi suferă de o inflație galopantă și de întreruperi de curent prelungite. Țara, în situație de neplată pentru prima dată în istoria sa, își pregătea populația încă din primăvara trecută pentru măsuri de austeritate pentru a obține ajutor de la Fondul Monetar Internațional (FMI). O criză economică care s-a transformat rapid într-o criză socială și politică: luni de zile, manifestanții s-au adunat în fața sediului președinției din Colombo pentru a cere demisia președintelui, pe care îl acuză de proastă conducere.
Jean-Joseph Boillot, cercetător specializat în economia indiană și consilier pentru țările emergente la IRIS, revine pentru Le Figaro la începuturile acestei crize economice, sociale și politice fără precedent. Un scenariu care ar putea, anticipează expertul, să afecteze alte câteva economii emergente din lume, slăbite de consecințele războiului din Ucraina.
LE FIGARO. - Din aprilie, Sri Lanka este în default, pentru prima dată în istoria sa, iar economia sa se confruntă cu un „colaps total”, în cuvintele premierului. Care a fost motivul pentru declanșarea unui astfel de faliment?
Jean-Joseph Boillot. - După cum a descris-o marele finanțator Warren Buffet, atunci când valul se retrage, vedem înotătorii care sunt goi. Permiteți-mi să explic: războiul din Ucraina a evidențiat slăbiciunile structurale majore ale mai multor țări, inclusiv Sri Lanka. Aceste slăbiciuni sunt aici legate de proasta guvernare a țării, existând un acord între specialiști pe acest punct. Dar acestea nu sunt noi.
După marele război civil din 1983-2009, clanul budist sinhalez a ajuns la putere, învingând minoritatea indiană tamilă. S-a instituit atunci un fel de populism naționalist religios, în spatele căruia se ascundea un clan, o familie - Rajapaksa, care a preluat treptat toate pârghiile puterii, în special cu fratele președintelui, Mahinda Rajapaksa, devenit prim-ministru.
Acest clan va intra în supraîndatorare, mai ales față de China, pentru a pretinde că câștigă autonomie față de fratele mai mare indian. Acest lucru va declanșa o criză a datoriilor, care se manifestă prin rezerve valutare complet goale. În plus, puterea va gestiona greșit finanțele publice, prin introducerea scutirilor de taxe care vizează membrii clanului, astfel încât deficitul să continue să crească. În cele din urmă, președintele a jucat cartea specializării internaționale a Sri Lanka în turism și, prin aceasta, a dezbrăcat economia națională de autonomia alimentară. Astfel, Sri Lanka a abandonat economia plantațiilor care, totuși, făcuse țara bogată. În anii 1960, PIB-ul pe cap de locuitor era de cinci ori mai mare decât cel al Indiei!
În acest context, apar ceea ce aș numi cele trei „bătăi de gong”. În primul rând, Covid-19, slăbind economia bazată în esență pe turism. Apoi, alegerea de a investi în agricultura ecologică fără îngrășăminte și pesticide, fără a fi deloc pregătită pentru aceasta, ceea ce are ca rezultat ca o populație rurală – majoritatea – să fie penalizată de scăderi foarte clare ale randamentului. În sfârșit, creșterea prețului materiilor prime energetice, dar și, de exemplu, a betonului. Toate acestea contează enorm pentru o economie bazată în esență pe turism.
În fața acestui colaps economic treptat, nemulțumirea socială a crescut. Cum a reacționat clanul Rajapaksa în ultimele luni pentru a încerca să o canalizeze?
Confruntat cu demonstrațiile din aprilie-mai trecut, acest clan foarte viclean joacă cartea fuziunii, prin demisia fratelui președintelui din funcția de premier și prin găsirea unui alt premier destul de competent. De asemenea, a ales să negocieze un plan de urgență cu FMI pentru că țara nu mai avea bani de importuri: nu mai era deloc benzină.
Dar această soluție politică pe termen scurt nu mulțumește populația, confruntată zilnic cu deficite masive, și care nu are timp să aștepte: suntem în plin sezon turistic, din iunie până în septembrie. Acum, în condițiile în care fratele său și-a dat deja demisia, este normal ca președintele să fie în linia focului.
Este posibilă o alternativă politică pe termen scurt?
Experții diferă în această privință. Sentimentul meu personal este că există un lider tehnic destul de bun al opoziției. Nu este un mare populist și ar trebui să poată reuni forțele de opoziție care, deocamdată, sunt împrăștiate în stradă.
Dar de multe ori oamenii la putere din Sri Lanka se agață de ea. Clanul Rajapaksa este acolo de mult timp și trage toate sforile, de la puterea economică la mass-media. Prin urmare, este puțin probabil să se retragă singur.
Ați menționat la începutul interviului: alte țări cu economii emergente sunt în pericol de a se afla în fața aceluiași scenariu decât Sri Lanka cu explozia inflației din cauza epidemiei de Covid și apoi a războiului din Ucraina?
Da. În următoarele 18 luni, peste tot în lumea emergentă, vom avea situații extrem de dificile legate de explozia inflației, în special în regimurile aflate la sfârșitul cursului lor, care vor avea ca rezultat crize economice, devenind crize sociale și politice.
O vedem în America Latină, de exemplu în prezent în Peru. Am avut și cazul Pakistanului, unde prim-ministrul a fost demis în aprilie anul trecut. Dar în această țară, armata este cea care ține țara cu o mână de fier și a decis că tranziția se va face în beneficiul opoziției. În Senegal, unde actualul președinte este tentat de un al treilea mandat, sunt mișcări de stradă foarte importante, și nimic nu spune că nu va fi o criză politică deschisă în următoarele luni, chiar dacă țara, din punct de vedere economic, are un sprijin mult mai puternic din partea tabăra de Vest decât Sri Lanka, care a jucat cartea chinezească.
Protesters enjoying Sri Lanka’s absconding President’s swimming pool! No dictator should remain in illusion that the power is for ever, and when the end comes, it is always violent and nasty. pic.twitter.com/T3ePbkA0gM
— Ashok Swain (@ashoswai) July 9, 2022
????????????FLASH - Des manifestants prennent d’assaut le palais présidentiel au #SriLanka. Le président Gotabaya Rajapaksa a quitté sa résidence peu avant l'arrivée de la foule en colère qui proteste contre l'inflation et les pénuries. (témoins) pic.twitter.com/4MG8zuaCsZ
— Brèves de presse (@Brevesdepresse) July 9, 2022
