Ministrul Apărării, Oleksiy Reznikov, dorește o creștere mare a furnizării de muniții pentru a reduce deficitul critic, scrie FinancialTimes.
Ucraina a făcut apel la UE să trimită la Kiev 250.000 de obuze de artilerie pe lună pentru a atenua o penurie critică despre care avertizează că își limitează progresul pe câmpul de luptă.
Într-o scrisoare către omologii săi din cele 27 de state membre, obținută vineri de Financial Times, ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, scrie că forțele țării sale trag doar o cincime din cartușele pe care le pot trage din cauza lipsei de provizii.
Solicitarea depășește cu mult ajutorul pe care UE îl discută subliniind dimensiunea sarcinii cu care se confruntă Kievul, pe măsură ce războiul său cu Rusia intră în al doilea an.
Forțele ucrainene au raportat vineri că se retrag din orașul Bakhmut, care a devenit punctul focal atât al rezistenței Kievului, cât și al eforturilor Moscovei de a recâștiga impulsul – marcând primul mare succes al Rusiei în noua sa ofensivă.
Reznikov scrie că artileria joacă un „rol crucial în eliminarea puterii militare a inamicului”. În medie, Ucraina trăgea 110.000 de obuze de calibru 155 mm pe lună, spune el - un sfert din cantitatea folosită de Rusia.
„Dacă nu am fi limitați de cantitatea de obuze de artilerie disponibile, am putea folosi setul complet de muniție, care este de 594.000 de obuze pe lună”, a spus el, referindu-se la capacitatea sistemelor de artilerie de care dispune Ucraina.
„Conform estimărilor noastre, pentru executarea cu succes a sarcinilor câmpului de luptă, necesarul minim este de cel puțin 60% din setul complet de muniție, sau 356.400 de obuze pe lună.”
Analiştii apărării spun că Kievul are peste 300 de sisteme de artilerie, majoritatea donate de aliaţi.
Reznikov, care a trimis scrisoarea șefului UE pentru politică externă Josep Borrell, spune că sprijină o inițiativă recentă de creștere a producției europene de muniție pentru a sprijini Ucraina. Estonia a propus luna trecută ca UE să cheltuiască 4 miliarde de euro pentru a cumpăra 1 milion de obuze pentru a fi folosite de Kiev.
Borrell a elaborat un plan mai puțin ambițios, ca UE să cheltuiască 1 miliard de euro în următoarele câteva luni pentru a rambursa parțial țărilor membre costul muniției donate. Grupurile de state ale blocului ar plasa apoi noi comenzi comune producătorilor de arme pentru a-și spori aprovizionarea și a-și reumple stocurile.
Este posibil ca toate statele membre, plus Norvegia, să fie de acord cu livrările care încep în câteva săptămâni, spun oficialii.
Cu toate acestea, unii diplomați ai UE spun că mișcarea este insuficientă. „Strategia nu este suficient de ambițioasă”, a spus unul. „În fiecare zi, Rusia trage câte obuze poate produce Europa într-o lună. Ucraina are nevoie de mai multe muniții.”
Ei au spus că impulsul necesită și mai multe finanțări. Suma de 1 miliard de euro ar proveni din 2 miliarde de euro deja angajați de guverne pentru a completa Facilitatea europeană pentru pace (EPF), care finanțează achizițiile de arme. „Re-numim ceea ce am dat deja”, a spus unul diuntre oficiali.
A treia parte, pe termen mai lung, a planului lui Borrell vizează creșterea dimensiunii industriei armelor din UE.
Oficialii spun că doar 12 companii din UE produc obuze de 155 mm, iar Norvegia și Marea Britanie găzduiesc și fabrici. Coreea de Sud are stocuri mari, dar Bruxelles-ul este reticent să finanțeze achizițiile de acolo.
Borrell lucrează cu Thierry Breton, comisarul UE pentru industrie, la un plan de a folosi 500 de milioane de euro din banii UE pentru a extinde producția de arme prin finanțarea extinderii fabricii, eliminând blocajele de aprovizionare și plasând comenzi mari pentru a stimula investițiile.
Breton presează, de asemenea, băncile și alte instituții financiare, dintre care unele boicotează companiile de arme, să-și sporească creditele.
El a spus că UE a trebuit să treacă pe o bază de război. „Cred că este timpul ca industria europeană de apărare să treacă la un model de economie de război pentru a satisface nevoile noastre de producție de apărare.
„Împreună cu Josep Borrell, sunt pe deplin hotărât să sprijin intensificarea producției industriei europene de apărare pentru a face față realităților unui conflict de mare intensitate – începând cu problema muniției”, a spus el.
Mai multe state membre rămân sceptice față de planuri, potrivit diplomaților. „Cel mai mare semn de întrebare este: „Cum vom plăti pentru asta?””, a spus unul. „Singura opțiune viabilă și elefantul din cameră este o altă creștere a plafonului EPF.”
Liderii UE se vor confrunta probabil cu această decizie la un summit de la Bruxelles din 23-24 martie.
