De ce ajutorul militar acordat Ucrainei nu ajunge întotdeauna în prima linie: „doar 30% ajunge la destinația finală”

08 Aug 2022
De ce ajutorul militar acordat Ucrainei nu ajunge întotdeauna în prima linie: „doar 30% ajunge la destinația finală”

Inundarea unei țări cu arme avansate poate avea consecințe grave, chiar și atunci când se face cu cele mai bune intenții. Documentarul CBS Reports "Înarmarea Ucrainei" merge în interiorul Ucrainei pentru a vedea direct modul în care ajutorul militar ajunge de la graniță la soldații din prima linie și explorează dificultățile luptătorilor de a obține ajutorul de care au nevoie, scrie CBS.

Într-un război care se desfășoară în mare parte în tranșeele din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, cu muniție sovietică, afluxul vast de arme moderne NATO și provizii militare din Occident în Ucraina s-a dovedit a fi printre cei mai mari factori care determină dacă teritoriul este pierdut sau câștigat, de-a lungul regiunii de frontieră a Ucrainei cu Rusia. 

Cea mai mare parte a acestor arme și provizii militare se îndreaptă spre granița Poloniei, unde aliații SUA și NATO o transportă rapid peste graniță și ajunge apoi în mâinile oficialilor ucraineni. Acolo se termină supravegherea SUA. 

„Toate aceste lucruri trec peste graniță și apoi se întâmplă ceva, cam 30% din ele ajung la destinația finală”, a declarat Jonas Ohman, fondatorul și CEO al Blue-Yellow, o organizație din Lituania care s-a întâlnit cu și furnizarea de unități de primă linie cu ajutor militar în Ucraina de la începutul conflictului cu separatiștii susținuți de Rusia în 2014. 

„30-40%, asta este estimarea mea”, a spus el în aprilie a acestui an. 

Statele Unite au trimis peste 23 de miliarde de dolari în ajutor militar Ucrainei de la începutul războiului la sfârșitul lunii februarie, potrivit Institutului Kiel pentru Economia Mondială, care urmărește angajamentele globale de ajutor pentru Ucraina. Marea Britanie a angajat 3,7 miliarde de dolari, Germania 1,4 miliarde de dolari și Polonia 1,8 miliarde de dolari, iar mai multe alte țări urmând exemplul.

O combinație între liniile frontului aflate în schimbare constantă și forțele Ucrainei în mare parte voluntare și paramilitare a făcut ca livrarea ajutorului militar să fie dificilă pentru cei care încearcă să navigheze pe liniile periculoase de aprovizionare până la destinație. Unii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la ajungerea armelor pe piața neagră a Ucrainei, care a prosperat pe baza corupției de la prăbușirea Uniunii Sovietice. 

Ohman se bazează în mare măsură pe canale neoficiale pentru a-și livra proviziile, care pot include orice, de la binocluri de vedere pe timp de noapte și radiouri până la veste Kevlar, căști balistice și drone moderne, care s-au dovedit a fi ochi esențiali în cer pentru a trece pe câmpul de luptă. Statutul grupului său de ONG nu îi permite să livreze „arme letale”.

„Există precum lorzi ai puterii, oligarhi, jucători politici”, a spus Ohman, descriind corupția și birocrația pe care trebuie să o rezolve. „Sistemul în sine, este un fel de „Suntem forțele armate ale Ucrainei. Dacă forțele de securitate au cerut, ei bine, americanii ni l-au dat”. Este un fel de joc de putere și, în cele din urmă, oamenii care au nevoie de lucruri vin la noi să le ceară.”

Andy Millburn este un colonel de marină americană pensionat, care a slujit în Irak și Somalia și a fondat recent Mozart Group, o companie dedicată antrenării soldaților ucraineni din prima linie. A călătorit în Ucraina după invazia rusă și a stabilit o bază în capitala Kiev. 

„Dacă furnizați provizii sau o conductă logistică, trebuie să existe o organizație, nu? Dacă capacitatea la care sunteți dispus să fiți implicat se oprește la granița cu Ucraina, surpriza nu este "oh, toate chestiile astea nu ajung acolo unde trebuie - surpriza este că oamenii de fapt se așteptau să ajungă", a spus Millburn. 

„Dacă politica Statelor Unite este de a sprijini Ucraina în apărarea țării sale împotriva Federației Ruse, nu poți merge la jumătatea drumului cu asta. Nu poți crea linii artificiale. Înțeleg că asta înseamnă că trupele americane nu luptă cu rușii. Înțeleg că trupele americane nici măcar nu trec granița. Dar de ce să nu pună măcar oameni care să supravegheze țara? Aceștia pot fi civili pentru a se asigura că se întâmplă lucrurile potrivite", a spus el. 

În iulie, ambasadorul Bonnie Denise Jenkins, subsecretar pentru Controlul Armelor și Securitate Internațională la Departamentul de Stat al SUA, a declarat că „potenţialul deturnării ilicite a armelor se numără printre o serie de considerente politico-militare și cele privind drepturile omului”.

Dar ea a adăugat: „Suntem încrezători în angajamentul guvernului ucrainean de a proteja în mod corespunzător și de a da seama pentru echipamentul de apărare de origine americană”. 

Ucraina a creat o comisie specială temporară pentru a urmări fluxul de arme în interiorul țării. Dar totuși, experții în arme spun că au mai văzut astfel de situații. 

„Fiecare țară și fiecare situație este foarte diferită, dar cu siguranță dacă mă uit în urmă, Irakul este o altă țară în care au existat livrări ciclice. Am văzut multe arme venind în 2003, odată cu invazia Irakului condusă de SUA, iar apoi s-a întâmplat 2014 când ISIS a preluat mari părți ale țării și a preluat stocuri mari de arme care fuseseră destinate forțelor irakiene”, a declarat Donatella Rovera, consilier principal de criză pentru Amnesty International, care monitorizează încălcările drepturilor omului în Ucraina.

„Mai recent, am văzut aceeași situație petrecută în Afganistan”, a spus ea despre retragerea SUA și preluarea de către talibani a țării. „Ar trebui să existe mecanisme de supraveghere pentru a evita acest lucru”.

„Acesta este unul dintre motivele pentru care trebuie să câștigăm războiul”, a spus Ohman. „Dacă pierdem războiul, dacă avem acest tip de zonă gri, un scenariu de stat semi-eșuat sau ceva de genul ăsta. Dacă faci asta - canalizezi o mulțime de resurse letale într-un loc și totusi pierzi - atunci va trebui să faci față consecințelor."

Alte stiri din Externe

Ultima oră