Pentru majoritatea țărilor NATO, a sosit momentul ca președintele României, Klaus Iohannis, să renunțe la candidatura pentru funcția de top al alianței NATO, scrie Politico
În culise, un număr de oficiali și diplomați UE cred că Iohannis joacă un joc și se folosește de candidatura la conducerea NATO pentru a se poziționa pentru un alt rol de conducere în UE.
De când și-a anunțat oferta în martie, Iohannis a reușit să obțină doar sprijinul unei țări din grupul de 32 de țări. Și aceasta este Ungaria, care a amenințat săptămâna trecută că va renunța la anumite operațiuni NATO. Slovacia rămâne nehotărâtă, dar toate celelalte 29 de țări și-au arătat sprijinul pentru premierul olandez Mark Rutte.
Totuși, asta nu este suficient pentru Rutte, deoarece are nevoie de sprijinul total din partea tuturor celor din alianță pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg, care urmează să demisioneze la începutul lunii octombrie.
În vreme ce miniștrii de externe ai NATO se întâlnesc joi și vineri la Praga,exista temeri că, dacă Iohannis nu dă înapoi în curând, căutarea următorului secretar general al NATO riscă să devină parte din manevra din spate pentru a ocupa cele mai importante locuri ale UE după alegerile europene.
În mod obișnuit, președințiile Comisiei Europene și ale Consiliului European, precum și rolul șefului diplomatic al UE sunt toate în joc, cele 27 de țări ale UE încercând, de asemenea, să obțină portofoliile Comisiei.
Acum, șeful NATO face parte din pachet.
„Pentru prima dată, NATO face parte din pachet. Oficial nu este, dar în mod neoficial este”, a spus un oficial al UE căruia, la fel ca și celorlalți citați, i s-a acordat anonimatul, deoarece nu au voie să vorbească public pe această temă.
Biroul lui Iohannis a respins afirmațiile conform cărora ar fi fost sub presiune pentru a părăsi cursa. "Nu există o astfel de presiune cu privire la retragerea candidaturii. Acesta este răspunsul oficial al Administrației Prezidențiale", a declarat biroul său într-un e-mail către POLITICO.
Ocuparea postului de top este întotdeauna un puzzle complicat, care echilibrează afilierile politice, geografia și genul. Chiar dacă Rutte va primi slujba NATO înainte ca liderii UE să discute despre locurile de muncă de top din Europa, liderii vor trebui totuși să ia în considerare faptul că un liberal olandez a câștigat, au spus doi diplomați UE.
Iohannis a ajuns la o înțelegere cu aliații cheie pentru a renunța la cursa NATO până la începutul lunii iunie, sau cu o lună înainte de marele Summit NATO de la Washington, au declarat doi înalți oficiali europeni. La începutul acestei luni, Iohannis s-a întâlnit la Casa Albă cu președintele american Joe Biden, care l-a susținut deja pe Rutte.
Renunțarea la cursă înainte de cursa europeană pentru locuri de muncă de top și înainte de summitul NATO din iulie îi va oferi lui Iohannis puțină bunăvoință de la aliații occidentali, pe care ar putea-o câștiga în timpul discuțiilor de top. Al doilea mandat de președinte al României se încheie în decembrie.
Un post la Bruxelles
Mai multe scenarii pentru Iohannis plutesc prin Bruxelles. Dacă președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care este favorita, nu își asigură un al doilea mandat, Iohannis a fost menționat ca alternativă.
Liderul român provine din Partidul Popular European (PPE), cea mai puternică grupare politică a UE, la fel ca și von der Leyen. Iohannis este și vorbitor de germană, cu o experiență de peste 10 ani ca șef de stat.
România este, de asemenea, un cap de afiș în UE atunci când vine vorba de a respinge influența rusă, de a sprijini Ucraina și de a se integra în UE, cum ar fi aderarea oficială la spațiul Schengen fără vize.
Aliații lui Iohannis insistă că candidatura lui la NATO nu este doar o modalitate de a obține un loc de muncă în UE, deoarece el „crede cu fermitate în necesitatea unei voci est-europene în această slujbă cea mai importantă pentru NATO în acest moment”, potrivit unui oficial informat cu privire la gândirea lui.
O altă opțiune propusă pentru Iohannis este aceea de a deveni comisarul UE pentru apărare. Von der Leyen a indicat deja că ar fi bine să aibă pe cineva din Europa de Est pentru acel portofoliu, care nu există în prezent, dar pe care vrea să-l creeze.
Cel mai răspândit nume pentru acea slujbă este ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski, dar ținând cont de surprizele care vin cu orice puzzle de top, postul ar putea reveni lui Iohannis, au spus alți doi oficiali UE.
