Cerealele din Ucraina - coșmar pentru fermierii vecini din UE: 6 țări est-europene printre care și România cer măsuri de protecție

03 Feb 2023
Cerealele din Ucraina - coșmar pentru fermierii vecini din UE: 6 țări est-europene printre care și România cer măsuri de protecție

Ucraina este o putere mondială în agricultură, iar fermierii din statele sale vecine UE resimt deja presiunea. La reuniunea ministerială a UE pentru agricultură, Polonia, Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, România și Slovacia au cerut să limiteze importurile crescânde de cereale ucrainene și să despăgubească fermierii afectați. Cele mai mari companii agricole ucrainene sunt deținute de oligarhi, scrie Politico

Invazia Rusiei în urmă cu aproape un an a decimat recolta Ucrainei și a obstrucționat exporturile de cereale, care reprezentau o zecime din totalul mondial. Acum, vasta națiune agrară s-a întors, produsele sale inundând piețele țărilor membre din estul Uniunii Europene.

Este un coșmar pentru fermierii din țările UE vecine Ucrainei, iar guvernele regiunii cer un „răspuns urgent” pentru a atenua impactul după ce importurile de cereale au crescut la milioane de tone anul trecut, de la câteva mii de tone în anii precedenți.

Excesul de marfă ar putea oferi o idee despre cum vor decurge a lucrurile dacă Ucraina – cu suprafețele sale de pământ negru fertil, râvnite de Kaiserul Wilhelm al II-lea al Germaniei și Adolf Hitler, de dictatorul sovietic Iosif Stalin și acum Vladimir Putin al Rusiei – devine într-o zi membră a UE.

Dacă Ucraina ar deveni mâine membră a UE, ar primi de departe cea mai mare sumă de bani din Politica Agricolă Comună de 386 de miliarde de euro, care recompensează țările în funcție de suprafața lor agricolă. Terenurile sale agricole acoperă o suprafață mai mare decât toată Italia. Iar ferma medie se întinde pe 1.000 de hectare, comparativ cu doar 16 hectare în UE.

Premierul Denys Shmyhal a declarat pentru POLITICO în weekendul trecut că Ucraina aspiră să adere la UE în următorii doi ani. Cu toate acestea, înaintea summitului UE-Ucraina de vineri, o vizită la Kiev a comisarilor UE a fost menită să reducă aceste așteptări mari.

Având în vedere că aderarea este un vis îndepărtat deocamdată, eforturile UE sunt „pe drept concentrate pe sprijinirea eforturilor de război ale Ucrainei”, a declarat Pekka Pesonen, șeful lobby-ului agricol al UE Copa & Cogeca. „Când ne uităm la imaginea de ansamblu, agricultura nici măcar nu este ceva despre care ar trebui să discutăm.”

Dansul cerealelor

În urma invaziei Rusiei, Bruxelles-ul a suspendat toate tarifele și cotele la importurile de mărfuri ucrainene, inclusiv produse agricole. Măsura a aruncat Kievului un colac de salvare economic, dar a lovit puternic economia rurală din statele din prima linie a UE.

Fermierii polonezi, în special, s-au plâns că absența tarifelor la produsele agricole atrage pe piața locală volume fără precedent de cereale ucrainene care, în loc să fie scoase din țară, concurează direct cu producția internă.

Între timp, fermierii din Bulgaria spun că nu pot face profit din cultivarea semințelor de floarea-soarelui, principalul export al țării. O creștere de 20 de ori a importurilor din Ucraina a forțat prețurile să scadă cu aproape jumătate. Mai mult de trei sferturi din recolta locală a fost înlocuită la procesatori.

La reuniunea ministerială a UE pentru agricultură de săptămâna aceasta de la Bruxelles, Polonia, Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, România și Slovacia au cerut să limiteze importurile crescânde de cereale ucrainene și să despăgubească fermierii afectați.

Țările nu au cerut reimpunerea tarifelor – un pas favorizat până recent de comisarul UE pentru agricultură, Janusz Wojciechowski –, dar au cerut măsuri imediate pentru a preveni agravarea situației.

„Dacă nu este limitată, această creștere poate cauza serioase dificultăți producătorilor din UE din sectorul agricol. O astfel de situație necesită un răspuns urgent, deoarece producătorii din UE au fost deja afectați”, a argumentat grupul într-un document comun de poziție înaintea întâlnirii.

În timpul discuției, alte câteva țări au susținut apelul. Wojciechowski, care este polonez, le-a spus miniștrilor că va activa rezerva pentru criză agricolă a blocului UE. Pentru a intra în vigoare, acest lucru ar necesita însă aprobarea tuturor celor 27 de țări membre.

Uriaș la ușă

Altădată considerat grânarul Uniunii Sovietice, sectorul agricol al Ucrainei a suferit o privatizare și restructurare a fermelor colective la sfârșitul anilor 1990 și începutul anilor 2000.

În anii care au urmat, agricultura Ucrainei a atras atenția unora dintre cei mai mari oligarhi ai țării, care și-au dat seama că agricultura oferă oportunități de profit mai mari decât industria grea sau metalurgia.

Astăzi, sectorul este dominat de ferme la scară largă. Doar 20 de companii controlează 14% din terenul agricol al Ucrainei, unele agro -afaceri se întind pe 300.000 de hectare sau mai mult.

Într-un interviu acordat anul trecut la POLITICO, ministrul adjunct al Economiei Taras Kachka a spus că este conștient de temerile legate de amploarea producției alimentare ucrainene în rândul fermierilor din UE și a recunoscut tensiunile de lungă durată legate de concurența agricolă dintre UE și Ucraina.

„Este absolut evident că modelul ucrainean de agricultură este destul de diferit de cel al UE, de aceea trebuie să avem, să investim mult în înțelegerea reciprocă asupra modului în care ar trebui să fie integrat, pentru a nu crea probleme fermierilor din UE sau Fermierii ucraineni”, a spus Kachka la acea vreme.

Deoarece Ucraina, la fel ca și alți noi afiliați dinaintea ei, ar începe să scoată mai mult din bugetul UE decât să investească înapoi, apartenența țării ar însemna o scădere „severă” a fondului total alocat altor țări, a spus Aurélie Catallo de la think tank-ul francez IDDRI.

Și datorită capacității Ucrainei de a produce milioane de tone de cereale ieftine – dar de înaltă calitate, actualii lideri agricoli ai UE, inclusiv Franța și Polonia, „s-ar confrunta cu o concurență bruscă pe care nici potențialul lor agronomic, nici costul lor de producție nu le-ar permite să câștige”, a adăugat Catallo.

Totuși, perspectiva aderării Ucrainei ar putea oferi un impuls pentru reformarea sectorului agricol al UE.

În primul rând, ar putea oferi un stimulent pentru eliminarea actualelor subvenții agricole pe suprafață în favoarea naturii și a serviciilor de mediu definite, a declarat Bettina Rudloff de la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate.

Și acest lucru ar putea însemna mai mulți bani pentru fermele mai mici, deținute de familii, preferate de Wojciechowski și de mulți miniștri naționali ai agriculturii, inclusiv în Polonia sa natală.

Aderarea Ucrainei ar oferi UE, de asemenea, o pârghie uriașă în arena geopolitică, a spus Rudloff. Doar ponderea blocului din exporturile globale de grâu ar fi atunci în jur de 30%, depășindu-l pe actualul lider de piață - Rusia.

Alte stiri din Externe

Ultima oră