Mark Zuckerberg a recunoscut că Meta s-a confruntat cu presiuni directe din partea guvernelor și presei tradiționale pentru a suprima opinii incomode pe rețelele sociale. Declarațiile sale, făcute la începutul anului 2025, marchează o ruptură clară față de discursul anterior al companiei, care susținea că acțiunile de moderare sunt apolitice și țin doar de politica internă a platformelor. Criticând cenzura ideologică impusă în numele „incluziunii”, fondatorul Facebook a avertizat că în Europa libertatea de exprimare este tot mai serios amenințată de reglementări precum Legea privind serviciile digitale (DSA), care instituționalizează un sistem opac de control al discursului public, scrie European Conservative
În timp ce Mark Zuckerberg renunță la sistemele de „verificare a faptelor” pe platformele Meta, Comisia Europeană continuă să impună norme care penalizează opiniile disidente. „Efortul de a fi mai incluziv a mers prea departe: este din ce în ce mai des folosit pentru a reduce la tăcere și a exclude vocile care gândesc diferit”, a declarat fondatorul și CEO-ul Meta, în ianuarie 2025, referindu-se la climatul de cenzură de pe rețelele sociale. Tot Zuckerberg a recunoscut că „guvernele și presa tradițională au cerut tot mai multă cenzură — în mod clar din motive politice”.
Schimbarea bruscă de poziție a lui Zuckerberg vine în contextul revenirii la putere a președintelui pro-libertate Donald Trump. Până de curând, Meta justifica restricționarea conținutului prin statutul său de companie privată, care are dreptul să își stabilească propriile reguli. De asemenea, susținea că aceste reguli nu erau influențate politic — o poziție infirmată acum de propriile declarații ale CEO-ului.
Mai mult, Zuckerberg a dezvăluit că, în perioada pandemiei, membri ai administrației Biden au contactat direct echipa sa, adresându-le insulte și cerând eliminarea anumitor conținuturi.
În acest context, nu a fost o surpriză că Meta a blocat presa de stat rusă la nivel global în septembrie trecut, imediat după ce secretarul de stat Antony Blinken a acuzat Russia Today de „activități destabilizatoare”.
Cenzura Meta nu îi afectează doar pe politicieni sau instituțiile media indezirabile pentru stânga internațională: orice utilizator riscă sancțiuni pentru opinii care contravin establishmentului liberal-progresist. Această practică amintește de dictaturile ideologice din fostele regimuri comuniste est-europene, pe care cetățenii sperau că le-au lăsat în urmă.
Chiar dacă Zuckerberg promite acum eliminarea verificării faptelor de pe Facebook, aplicarea acestei măsuri în Europa este complicată. „Tot mai multe legi europene instituționalizează cenzura”, a avertizat el. Printre cele mai relevante se numără Legea privind serviciile digitale (DSA) și o hotărâre a Curții de Justiție a UE (CJUE) din noiembrie 2023 (cauza C-376/22).
Scopul declarat al DSA este de a înlocui autoreglementarea comunicării politice de pe rețelele sociale cu obligații de drept concurențial. Marile platforme trebuie să analizeze impactul serviciilor lor asupra proceselor electorale. Articolul 34 din DSA este deosebit de controversat: el obligă platformele să evalueze riscurile pe care le generează în ceea ce privește libertatea de exprimare, accesul la informație și calitatea discursului democratic. Cu alte cuvinte, să evalueze dacă libertatea de exprimare e „periculoasă”. Nerespectarea DSA poate atrage amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală a unei companii.
Hotărârea CJUE în cauza C-376/22 elimină posibilitatea statelor membre de a reglementa individual rețelele sociale, acordând astfel Comisiei Europene un rol hegemonic.
Începând cu 2020, UE a creat Observatorul European al Mass-Mediei Digitale (EDMO), finanțat de Comisia Europeană, pentru a coordona centrele de „verificare a faptelor” și cercetarea fenomenului dezinformării. Într-o a doua etapă, Comisia a alocat 9 milioane de euro pentru centre naționale și regionale de combatere a „dezinformării”, încredințând procesul unor jurnaliști de stânga dedicați „verificării”.
În practică, însă, „verificatorii de fapte” nu se limitează la fapte — ci cenzurează opinii. Or, prin definiție, opiniile nu pot fi „verificate”: nu trebuie să fie adevărate sau susținute de date. În schimb, libertatea de exprimare este un drept fundamental de prim rang. Curtea Constituțională a Ungariei a stabilit că opiniile personale trebuie protejate indiferent de conținutul lor factual.
Sistemele actuale de verificare a faptelor nu doar că limitează libertatea de exprimare, dar nici nu se bucură de legitimitate democratică. Cine a decis — și în baza căror criterii — că o minoritate de „experți” are dreptul de a reduce la tăcere restul societății?
Declarațiile recente ale lui Zuckerberg au stârnit furie în rândul politicienilor globaliști europeni, care, până nu demult, îl considerau un aliat.
Nu este o surpriză: cenzura online finanțată cu miliarde de euro servește unui scop politic clar — menținerea puterii elitei progresiste, în ciuda opoziției tot mai largi a populației. Opoziție care, în lipsa accesului la canale de exprimare, nu se poate organiza sau mobiliza democratic.
Cât de eficientă este cenzura politică? Un studiu arată că, dacă alegătorii americani ar fi cunoscut în 2020 toate detaliile despre laptopul lui Hunter Biden, unul din șase votanți ai lui Joe Biden nu l-ar fi susținut — ceea ce ar fi însemnat o victorie clară pentru Trump.
Dar vremurile se schimbă. După cum spunea Abraham Lincoln, „nu poți păcăli toți oamenii tot timpul”. În ciuda cenzurii mediatice, republicanii au câștigat din nou în SUA, iar grupul suveranist „Patrioții pentru Europa” a devenit al treilea ca mărime în Parlamentul European. Doar aceste forțe pot reda libertatea de exprimare societăților occidentale.
