Comisia Europeană și-a prezentat astăzi propunerile de reducere a consumului în Uniune cu 15% până în martie 2023, scrie FranceInfo.
Dacă Rusia închide complet robinetul, iarna se anunță grea. Aprovizionarea din alte țări nu va fi suficientă. Mâine, gazele noastre vor veni mai mult din Norvegia, Algeria sau Azerbaidjan, contractele au fost semnate sau sunt în curs de semnare, dar nu vom ajunge niciodată la 145 de miliarde de metri cubi furnizați de Rusia. Dezvoltarea energiilor regenerabile și a gazelor naturale lichefiate nu va compensa totul. Trebuie să avem alte pârghii și, prin urmare, să strângem cureaua.
Între august 2022 și martie 2023, Bruxelles-ul ar dori să reducă consumul cu 15% în Uniunea Europeană față de consumul mediu al celor 27 în aceleași luni în perioada 2016-2021.
Mai puțină încălzire și mai puțin aer condiționat
Țările UE vor trebui să își actualizeze planurile de urgență până la sfârșitul lunii septembrie pentru a arăta cum intenționează să atingă acest obiectiv. Rețetele sunt cunoscute: în firme, clădiri publice și spații comerciale, facem ca acasă, coborâm încălzirea la 19°C max. De asemenea, nu suprasolicităm aerul condiționat, minim 25°C.
Comisia propune statelor să lanseze campanii majore de informare pentru sensibilizarea persoanelor, să instituie stimulente financiare care să ajute industriile să treacă la alți combustibili, de preferință biomasă sau biometan, mai degrabă decât petrol, pentru a nu accelera în continuare încălzirea globală. Dar necesitatea face legea. Generatoarele diesel de rezervă ar trebui, de exemplu, să poată prelua stațiile electrice „pentru cel puțin cinci zile” . În cele din urmă, Bruxelles-ul se bazează pe tema nucleară: Comisia ar trebui să propună astăzi statelor care doresc să renunțe la nuclear să amâne închiderea centralelor lor.
Inițial, fiecare stat își putea stabili un obiectiv. Dar dacă Europa s-ar confrunta cu o întrerupere bruscă, completă a aprovizionării sale, Bruxelles-ul ar dori ca acest obiectiv să devină obligatoriu din punct de vedere juridic... În circumstanțe excepționale, măsuri excepționale.
Diplomații europeni se vor întâlni vineri, 22 iulie, pentru a discuta despre planul Comisiei, care ar putea fi modificat înainte de publicarea acestuia, în vederea aprobării pe 26 iulie în cadrul Consiliului European al Miniștrilor Energiei. Această prevedere nu este unanimă. Țările care depind puțin sau deloc de gazul rusesc sunt reticente, în timp ce cele care și-au redus deja consumul precum Germania consideră că eforturile lor ar trebui luate în considerare.
După o întrerupere de zece zile pentru întreținere anuală, livrările de gaze prin gazoductul rusesc Nord Stream 1 către Germania sunt de așteptat să reia pe 21 iulie. Probabil la un nivel sub capacitatea maximă. Moscova a furnizat 40% din gazul Uniunii Europene înainte de invazia sa în Ucraina, dar fluxurile către Europa au scăzut de atunci sub 30% din media 2016-2021.
Gazul ca armă
Ideea Bruxelles-ului este de a trimite un semnal puternic de economie energetică. Pentru că Rusia folosește gazul „ca armă ” împotriva UE, reducându-și drastic livrările, acuză președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen.
Dacă se va întâmpla ceea ce este mai rău, europenii vor trebui să fie pregătiți. „Trebuie să luăm acum măsuri extraordinare și rapide”, spune Comisia, care consideră că va fi întotdeauna mai puțin costisitor să reduceți cererea de gaz decât să fiți lovit de o întrerupere a aprovizionării. Dacă Rusia și-ar înceta complet livrările, creșterea ar fi afectată: economia Uniunii ar putea pierde 1,5% din PIB, 6% în anumite țări din Europa de Est.
La présidente de la Commission européenne, Ursula von der Leyen, a annoncé un accord avec l'Azerbaïdjan pour doubler "en quelques années" les importations de gaz de l'UE depuis cette ancienne république soviétique du Caucase, où elle effectue un déplacement #AFP pic.twitter.com/f7Iadc6SbP
— Agence France-Presse (@afpfr) July 18, 2022
