Diferențele de gen nu se reflectă doar în obiceiurile sociale sau profesionale, ci și în impactul asupra mediului. Un studiu recent publicat de London School of Economics citat de Le Monde arată că bărbații, amatori de grătare și de mașini 4x4, emit în medie cu 36% mai mult CO₂ decât femeile în două dintre cele mai poluante sectoare: transportul și alimentația. Această discrepanță nu se explică doar prin factori socio-economici, ci și prin norme sociale și obiceiuri de consum specifice fiecărui gen.
Emisiile de CO₂ ale bărbaților sunt cu 36% mai mari decât cele ale femeilor în domeniile transporturilor și alimentației potrivit unui studiu publicat de London School of Economics.
Bărbații, amatori de grătare și de mașini 4x4, poluează mai mult decât femeile. Un clișeu? Nu numai, dacă e să dăm crezare unui studiu francez publicat miercuri, 14 mai, de London School of Economics (LSE), care cuantifică diferențele dintre genuri în privința emisiilor de gaze cu efect de seră. Studiul arată că bărbații emit cu 36% mai mult CO2 decât femeile în sectoarele transporturilor și alimentației – cele mai mari surse de emisii din Franța –, care împreună reprezintă 50% din amprenta de carbon națională. În medie, bărbații emit 5,3 tone echivalent CO2 (tCO2e) pe an, față de 3,9 tCO2e în cazul femeilor.
„Aceste diferențe sunt foarte semnificative, comparabile cu diferența de amprentă de carbon dintre cei 50% dintre francezi cu cele mai mari venituri și cei 50% cu cele mai mici venituri”, explică Marion Leroutier, coautoare a studiului și cercetătoare în economie de mediu la Centrul de cercetare în economie și statistică.
O parte a acestui gender gap („diferență de gen”) se explică prin factori socio-economici: tipul locului de muncă (cu normă întreagă sau parțială, de exemplu), locul de reședință sau categoria socioprofesională. Bărbații parcurg distanțe mai mari, în special pentru navetă, și consumă mai multe calorii – autoritățile sanitare consideră că necesarul lor nutritiv este cu 24% mai mare decât al femeilor. Însă chiar și după ce acești factori sunt luați în calcul, o parte din diferență rămâne inexplicabilă: 38% în cazul transporturilor și 25% în cazul alimentației.
Cercetătoarele evidențiază două produse intens poluante și stereotipic masculine: mașina și carnea roșie. „Bărbații consumă mai multă carne roșie”, care este de până la șapte ori mai poluantă decât alte tipuri de carne, adaugă Marion Leroutier. Ei nu folosesc mașina mai des, dar parcurg distanțe mai mari cu vehicule mai poluante, având și un grad de ocupare mai redus.
Pentru a ajunge la aceste rezultate, autoarele au analizat emisiile generate de alimentația a 2.100 de adulți francezi și deplasările altor 12.500 – în total aproape 15.000 de persoane. Ele s-au bazat pe două surse principale: pe de o parte, cel mai recent studiu privind consumul și obiceiurile alimentare ale populației franceze, realizat de Agenția Națională pentru Siguranța Sanitară a Alimentației, Mediului și Muncii (Anses) – ale cărui date datează însă din 2014–2015 – și, pe de altă parte, ancheta privind mobilitatea persoanelor, realizată în 2018–2019 de Ministerul Tranziției Ecologice.
Diferența de gen se accentuează atunci când francezii formează un cuplu
Autoarele nu au putut studia întreaga amprentă de carbon, din lipsă de date individuale pentru celelalte sectoare. „Însă este foarte puțin probabil ca diferența totală să fie semnificativ diferită”, susține Ondine Berland, cealaltă coautoare, cercetătoare postdoctorală în economie de mediu la LSE. Emisiile de CO2 generate de clădiri par să nu fie influențate de gen, afirmă ele. „Ceea ce înseamnă că bărbații ar trebui să polueze cu 80% mai puțin decât femeile în privința bunurilor și serviciilor pentru a compensa diferența de gen din alimentație și transporturi”, adaugă ea.
Structura gospodăriei joacă, de asemenea, un rol important. În general, bărbații și femeile singure au o amprentă de carbon mai mică decât cei care trăiesc în cuplu. „Ipoteza noastră este că aceste persoane sunt fie mai tinere, fie mai în vârstă și, prin urmare, au mai puține deplasări impuse”, explică Marion Leroutier.
În sectorul transporturilor, diferența de gen se accentuează odată ce francezii formează un cuplu, „poate pentru că femeile trec mai des la program part-time și se ocupă mai mult de transportul copiilor”, ceea ce le reduce amprenta de carbon asociată deplasărilor, sugerează Ondine Berland. Atunci când gospodăria deține două vehicule, femeile conduc de obicei mașina mai mică, în timp ce bărbații folosesc vehiculul principal al familiei. În schimb, în ceea ce privește alimentația, diferența de amprentă de carbon se reduce în cadrul cuplului. „Femeile se adaptează la regimul alimentar al partenerilor lor și își sporesc consumul de carne”, adaugă cercetătoarea.
Potrivit autoarelor studiului, diferențele de emisii dintre bărbați și femei se explică mai degrabă prin împărțirea rolurilor în funcție de gen și influența normelor sociale, decât printr-o grijă mai mare a femeilor față de mediu. Această ipoteză este susținută, spun ele, de faptul că nu există nicio diferență semnificativă între sexe în ceea ce privește emisiile generate de transportul aerian, odată ce factorii socio-economici sunt eliminați. Or, acest mijloc de transport – care nu este stereotipat în funcție de gen – este unul dintre cele mai mari surse de emisii de CO₂.
Destructurarea normelor sociale
„Acest studiu confirmă rezultate bine documentate în sociologie privind diferențele de consum dintre bărbați și femei, dar aduce aici o cuantificare a efectelor asupra emisiilor, care sunt considerabile”, comentează socioloaga Sophie Dubuisson-Quellier, membră a Înaltului Consiliu pentru Climă. „Asta înseamnă, de asemenea, că femeile suportă consecințele schimbărilor climatice, deși contribuie mult mai puțin la acestea.”
Destructurarea normelor sociale – promovate în special prin publicitate – care asociază virilitatea cu consumul de carne și cu utilizarea mașinii, ar putea contribui la reducerea emisiilor. „O distribuție mai echitabilă a deciziilor în cadrul gospodăriei – în ceea ce privește alimentația și mobilitatea – între femei și bărbați ar putea, de asemenea, reduce amprenta de carbon”, subliniază Marion Leroutier.
Dacă toți bărbații ar adopta aceleași obiceiuri ca femeile în materie de transport și alimentație (fără a reduce cantitățile sau distanțele impuse), ar putea fi evitate anual 13,4 milioane de tone de CO₂ – adică de peste două ori mai mult decât noile obiective anuale de reducere prevăzute pentru aceste sectoare până în 2030.
Însă tentativele de a pune sub semnul întrebării locul mașinii personale sau al regimului alimentar bazat pe carne se lovesc de o rezistență puternică. Termenul „soyboy” („băiat cu soia”) este, de exemplu, folosit de extrema dreaptă americană pentru a discredita vegetarienii și, în general, pe toți bărbații care nu corespund normelor viriliste.
