Preşedintele american Joe Biden a cerut Pentagonului să desfăşoare peste 3.000 de militari pentru consolidarea apărării aliaţilor europeni, într-o primă mişcare majoră a forţelor SUA în contextul tensiunilor militare cu Rusia asupra Ucrainei.
Circa 2.000 de militari americani vor fi desfăşuraţi din SUA în Polonia şi Germania, iar din Germania vor fi repoziţionaţi în România circa 1.000 de militari din cadrul batalionului de infanterie ”Stryker”. Mișcările de trupe vor fi efectuate în cursul următoarelor zile.
Aceste trupe vor opera pe bază bilaterală în țările unde sunt trimise, întrucât NATO nu a activat încă forţa de răspuns multinaţional.
Biden trimite 2.000 de militari de la Fort Bragg, N.C, în Polonia și Germania chiar în această săptămână, iar decizia de repoziționare a celor circa 1.000 de militare care fac parte din batalionul Stryker din Germania în România, în flancul estic al NATO, cel mai apropiat de Rusia.
În plus, Pentagonul va mai face și alte mișcări de trupe în interiorul Europei, iar altor mii de militari le-a ordonat să rămână în stand-by, în afara celor 8.500 de militari care au primit ordin similar săptămâna trecută.
Americanii au precizat că trimiterea de militari americani în România a fost discutată cu omologii de la București și că se face în urma unei înțelegi cu aliații români. La fel și în cazul Poloniei.
Secretarul de presă al Pentagonului, John F. Kirby, a declarat că “SUA vor muta forțe adiționale în România, Polonia și Germania. Nu sunt mutări permanente, sunt făcute pentru a răspunde climatului de securitate actual. Trebuie să arătăm că suntem alături de aliații noștri”.
O interesantă precizare și repliere vine de la Washington, după anunțul privind trimiterea de 3.000 de militari americani în Germania, Polonia și România, în contextul agitației ruso-ucrainene. Casa Albă nu va mai califica drept „iminentă” o invazie rusă în Ucraina.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a afirmat miercuri că nu va mai califica o posibilă invazie a Ucrainei de către Rusia ca „iminentă”, apreciind, în acelaşi timp, că poate interveni „oricând”.
Jen Psaki a spus, într-un briefing de presă de săptămâna trecută, că o invazie a Ucrainei de către trupele ruse desfăşurate lângă frontiera sa ar putea fi „iminentă”.
Câteva zile mai târziu, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le-a cerut occidentalilor să nu stârnească „panică”.
Ei, iată că se conformează tocmai americanii.
Miercuri, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe le-a spus jurnaliştilor că Administraţia americană a „încetat să mai folosească (acest termen) pentru că a trimis un mesaj diferit de ceea ce doreaa să transmită.
Poziţia Washingtonului, a insistat ea, este că preşedintele rus şi-a poziţionat armata astfel încât „să poată declanşa oricând o invazie”.
Chiar dacă se mai temperează tonul, diplomația își vede de treabă, pentru a încerca o calmare a spiritelor la modul concret.
Premierul britanic Boris Johnson şi preşedintele rus Vladimir Putin au convenit miercuri asupra necesităţii de a ajunge la o soluţionare ”paşnică” a crizei ucrainene. Anunțul a fost făcut de un purtător de cuvânt al Downing Street după o convorbire telefonică între cei doi lideri.
La rândul său, Moscova a explicat că preşedintele rus a denunţat într-o convorbire cu Boris Johnson refuzul NATO de a ţine cont de preocupările Rusiei privind securitatea, în plină agravare a tensiunilor din jurul Ucrainei.
Potrivit unui comunicat difuzat de Kremlin, Putin a evocat ”lipsa de voinţă a NATO de a răspunde în mod adecvat la preocupările legitime ale Rusiei” cu privire la securitatea sa.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat miercuri că va discuta despre criza din Ucraina cu omologul său american Joe Biden ”în următoarele ore” şi că nu exclude să se deplaseze la Moscova pentru a încerca să găsească o soluţie diplomatică, relatează AFP, citată de AGERPRES.
”Sunt foarte îngrijorat de situaţia de pe teren”, a declarat preşedintele francez la Tourcoing, în nordul Franţei, în marja unei reuniuni a miniştrilor de Interne din UE.
”Prioritatea pentru mine în problema ucraineană şi dialogul cu Rusia este o dezescaladare şi găsirea termenilor politici pentru o ieşire din criză, care necesită capacitatea de a avansa pe baza acordurilor de la Minsk”, a declarat preşedintele Macron în faţa presei.
El a precizat că o posibilă deplasare la Moscova, şi poate la Kiev va depinde ”de progresul discuţiilor (sale) în următoarele ore”.
La rândul său, cancelarul german Olaf Scholz a anunţat miercuri seară că va merge „în curând” la Moscova pentru discuţii cu preşedintele rus, Vladimir Putin, în încercarea de a dezamorsa criza din jurul Ucrainei, notează AFP.
„Voi merge în Statele Unite”, la 7 februarie, unde este programată o întâlnire cu preşedintele Joe Biden, „Iar în curând voi merge şi la Moscova pentru discuţii” cu privire la criza ruso-ucraineană, a declarat Olaf Scholz la postul public de televiziune ZDF.
El nu a dat o dată precisă, dar a asigurat că o „întâlnire a fost stabilită şi că va avea loc în curând”.
„Trebuie să existe o politică coordonată în ce priveşte UE şi NATO” pe această temă, a insistat liderul social-democrat.
„Situaţia este foarte gravă şi nu putem ignora faptul că un număr mare de soldaţi sunt desfăşuraţi la frontiera ucraineană, ceea ce face posibilă o astfel de intervenţie militară” a Rusiei împotriva Ucrainei, a mai adăugat Olaf Scholz.
