Dacă aș fi în locul liberalilor, m-aș teme de victoria asta clară și, de ce să n-o recunoaștem?, surprinzătoare. Căci nimic n-o prevestea, un lider de cârpă, o marionetă, și un program remorcat la sloganul de pomină „Muie, PSD!” De azi înainte, partidul istoric reformat cu oamenii lui Băsescu, va fi izbit nemilos din două părți. Din stânga va lovi PSD, iar din dreapta, USR - PLUS. Bașca orgoliul maladiv al „îmbulzitului de sine” Rareș Bogdan, care se va deda la orice vicleșug ca să-l înlăture pe părelnicul lider Ludovic Orban. În definitiv, și nu de ieri, ci dintotdeauna, în politica de la noi și de aiurea, e valabilă remarca unui personaj dostoievskian: „O năpârcă înghite o altă năpârcă” ! D-aia mă miră prostia de a propune la Camera Deputaților o individă compromisă, pe numele subretei Raluca Turcan. Urmașii Brătienilor au cea mai delicată poziție, ori acceptă guvernarea ori rămân în opoziție. Și într-un caz și în altul, vor pierde. La butoanele executivului, șansele să repete isprava din 26 mai 2019 vor scădea considerabil, deoarece până la anu' nimeni nu e în stare de minuni. În banca veșnic nemulțumiților, iarăși nicio șansă să se mențină în frunte, întrucât electoratul îi va considera lași, impotenți. Pe de altă parte, useriștii îi vor ataca furibund, pe motiv de antecedente politice, de alianțe contra naturii.
Că tot suntem aici, formațiunea fără chip născocită de serviciile secrete devine principala prioritate a părinților ei fondatori. Alde Barna încep să fie incontrolabili, rezultatele inimaginabile le-au umflat deja egourile nemăsurate. „Eu te-am făcut, eu te omor!” va fi sloganul șoptit în laboratoarele păpușarilor din umbră. Mă aștept ca de-acu' înainte să apară fel de fel de dezvăluiri stânjenitoare despre huliganii civici întruchipați de politrucii Pâslaru și Ghinea. Pe de altă parte, cum să-ți închipui că puberii ăștia ifosizați și fanatizați vor înțelege mecanismele administrației de la Popreaca, Țăndărei ori Vișeul de Sus ? Cu scandalul din parlament sigur culegi adepți, însă construcția înseamnă cu totul și cu totul altceva. În așezările rurale ale țării, rămase în stadiul feudalismului, „tinerii frumoși și liberi” se vor împiedica de problemele României reale și, mă tem, că mentorul Tudor Chirilă și alți parlagii aidoma lui nu-i vor putea ajuta cu vreun sfat util. Sigur, n-am nicio îndoială că strategii lor le vor furniza proceduri clare, copiate din manualele multinaționalelor, însă eșecul va fi răsunător. Sunt sate cu duiumul în care closetul e o realitate de neocolit, astfel încât calculatoarele se vor vădi de prisos. Măcar de-ar reuși să strângă fonduri europene, că prea se laudă cu astfel de competențe.
Cât despre perdantul PSD, o singură povață: reformarea grabnică și din temelii ! Cu tineri pe măsura revoltaților din jumătatea cealaltă a scenei, cu influenceri pescuiți din zona consumerismului deșănțat. Vremea găleților de plastic și a șepcilor de cărpă a trecut. Door to door nu mai e de actualitate, Facebook-ul a năvălit oriunde, iată calea ! Țăranii rătăciți prin văgăuni votează după cum le spun odraslele pripășite prin cele patru zări, gata, despărțirea de trecutul imediat e ireversibilă. Cartea patriotismului n-are căutare încă, e musai să trecem prin scarlatina europenismului. Să se mai scurgă vreo cinci ani și va fi la modă euroscepticismul real și argumentat. Mulți susțin că pesediștii n-au decât o soluție: să-și recunoască înfrângerea și să cedeze puterea. De la distanță, raționamentul pare lipsit de cusur, numai că primarii de dincolo de Chitila nu-și vor ierta șefii din Kiseleff pentru o asemenea decizie. Puterea centrală se bazează pe puterea neînsemnaților din cătunele patriei, de acolo provin voturile! Și cum să-ți mai convingi consătenii să te plebisciteze dacă ți se taie fondurile, proiectele sociale nu se înfăptuiesc din lozinci înălțătoare !
Marea necunoscută o reprezintă, neîndoielnic, jumătatea de absenteiști, cea mută, câștigătoarea de fapt a alegerilor ultime. Nouă nu ni s-a adresat nimeni deocamdată, toți ne ignoră, de parcă n-am exista. Oare de ce ?
Scena politică românească s-a transformat dintr-odată în una magmatică, imprevizibilă, pe placul profesorașului din Sibiu, al cărui curaj de a organiza referendumul merită recunoscut ca mutare genială. Dar asta nu-i scuză mediocritatea exemplară, iar în locul lui m-aș feri de useriști, cu ei se va bate în turul doi, la iarnă. La urma urmei, și el este un om vechi și nu văd de unde ar mai lua sufragii, dincolo de bazinul electoral captiv. Cât îi privește pe ștabii bruxellezi, ei își freacă mâinile de încântare: România va fi o slujnică docilă în Casa Europei și nu le va mai răspunde obraznic.
Marian Nazat (www.mariannazat.ro)
