Pumnul şi oiţa neagră

Senatorul PAC Emil Tocaci a propus o remediere a imaginii Parlamentului şi a Senatului în mod special, prin intermediul televiziunii naţionale. „Nu putem acţiona asupra presei – zice domnia sa - însă avem cel mai penetrant mijloc, televizunea, care este sub comanda noastră”. Dar de ce credeţi că  dl Tocaci vrea să pună mâna pe televiziune? Tot ‘mnealui ne spune: „Am devenit oaia neagră (Parlamentul), iar procentajele la urnele de vot sunt ridicole”. Păi oiţă bârsană, cu lână de aur şi copite de argint, e de ajuns să-ţi arăţi corniţele pe ecran la o oră de maximă audienţă, că te paşte bâta poporului cât ai zice „mamă, nu mai vreau să fiu parlamentar toată viaţa!”. Dar uite că oiţa noastră negară a ieşit iarăşi din turmă, mă refer de fapt la mielul ăla mic, numit Camera Deputaţilor, şi a votat câteva articole din Codul Penal, prin care ne-a băgat pe noi, cetăţenii de rând, în ţarcul condamnaţilor. Plenul deputaţilor a decis  o pedeapsă cu închisoarea între 6 luni şi 7 ani pentru lovirea sau săvârşirea oricăror acte de violenţă împotriva funcţionarului public aflat în exerciţiul funcţiunii. A fost votat şi un amendament prin care se stipulează majorarea maximumului special al pedepsei, cu 3 ani, atunci când infracţiunile menţionate sunt săvârşite împotriva preşedintelui României, a unui parlamentar, membru al Guvernului, magistrat sau judecător al Curţii Constituţionale ori al Curţii de Conturi. Dar dacă un funcţionar public loveşte, va suferi o pedepasă cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Cu alte cuvinte, dacă te enervezi la un moment dat pe un deputat – unii sunt aşa de enervanţi – şi-i dai un pumn, ai luat 10 (zece) ani. Dacă pe un deputat îl pune dracu’ să-ţi dea un pumn, n-o să ia, în cel mai rău caz, decât 3 anişori. Ce-i drept, păpuşica asta mică - alias alesul poporului -  poate să scape şi cu  o amendă. Trăim, dragi cititori, aşadar, dictatura pumnului de parlamentar. Oiţa asta neagră trebuie dusă degrabă la izvor. Beeeee… Bună dimineaţa!

MARIUS TUCĂ