Pacea ca osândă 

În urmă chiar  cu doi ani, Donald Trump se îmbățoșa cu o  declarație  imposibil de uitat: „Dacă aş fi eu preşedinte (al SUA), războiul Rusia-Ucraina nu ar fi avut loc niciodată (…) Nici într-un milion de ani. Dar chiar şi acum, dacă aş fi eu preşedinte, aş putea negocia în 24 de ore încheierea acestui război oribil care se intensifică rapid”. Și criticându-l pe Joe Biden, îi reproșa acestuia că face „ceea ce acum 10 luni spunea că ar provoca cel de-al Treilea Război Mondial: trimite tancuri americane în Ucraina. Slăbiciunea şi incompetenţa lui Biden ne-au adus în pragul unui război nuclear”, însă îndată ce se va înapoia la Casa Albă, „SUA vor fi din nou o ţară puternică. Acum doi ani şi jumătate mulţi ne respectau.  Acum nu  ne respectă. Trebuie să punem capăt acestui război ridicol şi să cerem pace în Ucraina acum, înainte ca situaţia să se înrăutăţească”[1].  Între timp, „Marele Trăncănitor Blond” s-a întors  la „Biroul Oval”,  dar, deși s-au scurs patru luni, conflictul  militar  este departe de a se încheia. Sigur,  a existat o tentativă, însă ea a degenerat într-o  scenetă  penibilă, cu o răfuială  de cartier, în care mardeiașul mai tare în mușchi și-a umilit  adversarul. Nu că papițoiul Zelenski nu merită  o astfel de  lecție,  numai că  regulile diplomatice au alte canoane. Altminteri, ar trebui să mutăm asemenea întâlniri pe ringul de box și cine are pumnul de dinamită să câștige runda de negociere !  Sigur, yankeul rămâne pe  veci un negustor  lipsit de scrupule și se comportă  ca atare, că altfel n-ar fi reușit în  afaceri ! Prin mascarada premeditată, el  și-a creat un atu pentru viitoarea întâlnire, știind că ucraineanul va semna cu ochii închiși ceea ce i se va vârî sub ochi în epilogul dezgustătoarei  piese hollywoodiene. În direct și în fața unei planete  întregi, Trump l-a acuzat pe musafirul obraznic ba că deunăzi îi „făcea campanie prostului Biden”, ba că Scott Bessent (secretarul Trezoreriei) a bătut drumul degeaba până la Kiev, nefiind primit  de Volodimir,  care „dormea și nu era disponibil” să-l primească,  ba  că bietul „dictator”, altminteri  un „comediant  cu succes modest”, refuză organizarea de alegeri deoarece e conștient că poporul nu-l mai vrea, ba că „trăiește într-o bulă a dezinformării” și îl ajută astfel pe Putin să iasă din izolare”, ba că a sfeterisit jumătate din miliardele  oferite rutenilor de americani[2]... Să fi asistat la o partidă de wrestling?, te întrebi firesc, la capătul căreia ambii combatanți au câștigat - gazda, titlul de campion mondial, iar  musafirul, simpatia alor săi, cuantificată  în viitorul  apropiat în voturi. În definitiv, totul e posibil, scopul scuză iarăși și iarăși mijloacele !

În cele din  urmă, Donald Trump și Vladimir Putin au stabilit telefonic încetarea timp de 30 de zile a atacurilor asupra  infrastructurilor  energetice  ucrainene și ruse și începerea  imediată a negocierilor de pace. Consecvent  cum îl știam, rusul a  cerut sistarea  completă a asistenței militare străine și a furnizării de informații către Kiev, solicitare acceptată  de Casa Albă. „Aceasta nu este încetarea permanentă a ajutorului, este o pauză”, a subliniat un oficial de pe Potomac[3].  De asemenea, agenția Bloomberg a relatat, la rândul său, că toate echipamentele militare americane care nu se află în prezent în Ucraina vor fi oprite, inclusiv armele aflate în tranzit pe avioane şi nave sau care aşteaptă în zonele de tranzit din Polonia. Asta, în ciuda faptului că Donald Trump dăduse asigurări reporterilor la Casa Albă că nu a discutat despre suspendarea ajutorului militar pentru Ucraina. El adăugase însă că Zelenski „ar trebui să aprecieze mai mult” sprijinul Washingtonului și așteaptă scuzele publice ale acestuia, considerându-l responsabil pentru incidentul din Biroul Oval.  Iar secretarul de stat Marco Rubio l-a somat public pe Zelenski să implore îndurare, în timp ce influentul senator republican Lindsey Graham, altfel un susţinător al Ucrainei, a ricanat chiar că Zelenski „ar trebui să-şi dea demisia”.

Culmea,  negocierile s-au purtat în… Arabia Saudită, iar nu în Europa, negociatorii vorbind „pe larg despre Orientul Mijlociu ca despre o regiune de potențială cooperare pentru a preveni conflicte viitoare”. Acolo, „cei doi lideri au convenit că o relație bilaterală îmbunătățită între Statele Unite și Rusia are avantaje uriașe, aceasta incluzând afaceri economice enorme și stabilitate geopolitică atunci când pacea a fost atinsă. Oricum, Vladimir Putin și-a exprimat recunoștința față de Donald Trump pentru efortul său de a promova obiectivul nobil de a pune capăt ostilităților și pierderilor umane”[4]. 

Reafirmându-și angajamentul fundamental față de o soluționare pașnică a conflictului, „președintele rus a declarat că este gata să colaboreze cu partenerii săi americani în vederea unei examinări aprofundate a posibilelor modalități de soluționare, care ar trebui să fie cuprinzătoare, durabilă și pe termen lung. Și, desigur, să țină cont de necesitatea necondiționată de a elimina cauzele profunde ale crizei și de interesele legitime de securitate ale Rusiei. În contextul inițiativei președintelui Statelor Unite ale Americii de a introduce o încetare a focului de 30 de zile, partea rusă a subliniat o serie de puncte esențiale privind controlul efectiv asupra unei eventuale încetări a focului de-a lungul întregii linii de contact, necesitatea de a stopa mobilizarea forțată în Ucraina și reînarmarea forțelor armate ucrainene.

De asemenea, au fost remarcate riscurile grave asociate cu lipsa de angajament din partea regimului de la Kiev, care a sabotat și a încălcat deja în mod repetat acordurile încheiate. A fost atrasă atenția asupra crimelor teroriste barbare comise de militanții ucraineni împotriva populației civile din regiunea Kursk. S-a subliniat că principala condiție pentru a preveni escaladarea conflictului și pentru a acționa în vederea soluționării acestuia prin mijloace politice și diplomatice ar trebui să fie încetarea completă a asistenței militare străine și a furnizării de informații către Kiev. În legătură cu apelul recent al lui Donald Trump de a salva viețile militarilor ucraineni încercuiți în regiunea Kursk, Vladimir Putin a confirmat că partea rusă este pregătită să se lase ghidată de considerente umanitare și, în caz de predare, garantează viața și tratamentul demn al soldaților AFU (armata ucraineană - n.r.), în conformitate cu legile ruse și cu normele de drept international”.

Recunosc, mi s-au strepezit dinții citind gargara pravoslavnică...

Cum era și  normal, China, prin reprezentantul său permanent la ONU, Fu Coung, a încurajat dialogul pentru pace, dar a considerat  că la negocieri ar trebui  să participe neapărat și Europa, întrucât războiul „se poartă pe pământ european” !

Uniunea Europeană, însă, prin Kaja Kallas, sefa diplomației, s-a oțărât la mujic, acuzându-l  de lipsă de încredere, așa  încât la Bruxelles se pregătește un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina.

I-a ținut isonul Emmanuel Macron, care, supărat probabil că Franța a fost ocolită de la „împărțirea  prăzii ucrainene”,  l-a apostrofat  pe Donald  Trump, reproșându-i declarațiile„puțin inteligibile”, a căror coerență o tot caută și n-o găsește.

Fostul consilier pentru securitate națională al președintelui SUA, John Bolton, a criticat acțiunile lui Donald Trump, în special conversația sa telefonică cu Vladimir Putin și numirea lui Tulsi Gabbard în funcția de director al Serviciului Național de Informații. Potrivit acestuia, deciziile respective ar putea avea consecințe grave pentru securitatea SUA și a aliaților săi: „Putin nu poate fi mai fericit. Vă spun, la Kremlin se bea vodcă direct din sticlă. A fost o zi mare pentru Moscova”.  Apropo,  una dintre deosebirile dintre unii și alții e că „Unchiul Sam” bea whisky, iar „Ursul siberian”,  vodcă, în rest,  tot un drac!

„Conversația telefonică dintre Vladimir Putin și Donald Trump, după întoarcerea acestuia în Casa Albă, a spart blocada Occidentului și a declanșat procesul de dezghețare a contactelor oficiale ruso-americane. Discuția a durat aproape o oră și jumătate și, conform raportărilor, a abordat o gamă largă de probleme globale: de la conflictul ucrainean, la soluționarea conflictelor din Orientul Mijlociu, până la chestiuni economice și de dezvoltare a tehnologiilor. 

Este prea devreme pentru a vorbi despre schimbări substanțiale în dialogul dintre Moscova și Washington (moștenirea lăsată de administrația Biden este prea greu de depășit), dar drumul de ieșire din impas și de ridicare a relațiilor bilaterale de la cele mai joase niveluri a fost clar marcat de către liderii celor două state. Acesta este, în primul rând, vorba despre rolul și dimensiunea personalităților în istorie. Ceea ce este esențial este concentrarea pe munca comună și rațiunea. 

Rezultatele ulterioare pot fi obținute în urma întâlnirilor dintre Donald Trump și Vladimir Putin, acordul pentru care a fost de asemenea confirmat în timpul conversației. Președintele Rusiei l-a invitat pe liderul american la Moscova. Revenirea relațiilor celor două mari puteri nucleare ale lumii pe un curs constructiv și pragmatic depinde astăzi, fără patetism, de securitatea globală și pacea pe planetă. Rusia este pregătită să continue dialogul, pe baze de egalitate și respect reciproc, având în vedere interesele naționale”, a scris Leonid Slușki, președintele Comitetului de politica externă din cadrul Dumei de Stat de la Moscova. Bla-bla, limbajul trepanat al diplomaților de aiurea …

N-au trecut decât  vreo două săptămâni de la anunțul crucial al armistițiului și rușii au atacat din nou Ucraina, semn că pacea este un vis prea îndepărtat… „Nu îmi plac bombardamentele” s-a trezit  vorbind ca tontu-n târg Trump, spre stupefacția  noastră. Slavă Domnului că îi displac,  altminteri  vă dați seama ce ne păștea ! „Dacă taci, ești complice!” i-a transmis  Zelenski, amușinând cam târziu cârdășia  dintre mujici și americani. Cu toate acestea, destui susțin că, de fapt, cei doi bătăuși intercontinentali s-ar fi înțeles, însă  vor anunța mapamondul abia la… 9 mai, de Ziua Victoriei muscalilor.

 Hodoronc-tronc, de la Casa Albă s-a propagat în eter și ordinul de a se majora investițiile în zona militară din partea tuturor aliaților NATO. „Doar atunci când toți aliații își asumă investiții adecvate în propria securitate, putem garanta cu adevărat pacea pentru întreaga Alianță NATO. Pacea nu este gratuită”, ne-a explicat  cinic  și perfid ambasada SUA la București. Vasăzică,  administrația Trump le-a făcut hatârul oligarhilor  din industria de armament  și, astfel, și-a asigurat  liniștea. Celor din IT și  din industria farmaceutică le-a promis că prin persecutarea economică a cobailor din scutlâcul de la Gurile Dunării vor obține profiturile scontate  și uite așa învățăm cu toții că Pax Americana costă al dracului de scump. Mda, pacea ca osândă…

„Pactele fac mai să râdă chiar și muștele”, spune Józef Klemens Piłsudski. Ehe, și ce-au mai râs muștele de-a lungul vremii… De s-ar opri, măcar,  dar nu, le aud şi acum, mă asurzesc !