Nu e bine oameni buni, nu e bine deloc. O aşa dimineaţă fără evenimente n-am mai trăit de mult şi simt cum îmi dă târcoale sevrajul.
Am încercat să mă aplec asupra presupusului plagiat al Laurei Codruţa Kovesi, după care am aflat că de fapt nici n-a fost vorba de plagiat, ci de o comisie care trebuia să-i valideze teza de doctorat, dar care a preferat să chiulească în loc să-şi facă treaba, intrând astfel în buna tradiţie a comisiilor româneşti.
Mi-am încercat norocul cu Vasile Blaga, invitat brusc la DNA pentru oarece contracte cu ochi frumoşi, dar şi acolo e cu presupusa, încă nu-i nimic suculent, merge, doar aşa, de aperitiv.
Nici cu MRU n-am avut mare succes, că plecarea lui de la SIE e atât de învăluită în mister de zici că s-a dat ordin de zi pe unitate; versiunea oficială - a făcut buba şi s-a dus.
Am vrut să mă înfig în sănătate, dar mi-a tăiat elanul preşedintele Iohannis, că cică se îmbunătăţesc lucrurile şi nu pot să-l contrazic, nu-i aşa, pe preşedintele ţării, nu că nu mi-ar veni să o fac, dar până-mi răspunde s-ar putea ca eu să fiu de mult la pensie.
Nici măcar de-un cutremur mai abitir n-am avut parte; păi dacă am dormit eu buştean la unul de 5 grade, doar nu era să mă deranjez pentru unul de 3 grade, asta n-a fost cutremur, a fost o bere fără alcool.
Secetă mare, de-mi vine să dau pe Libertatea, să văd ce se mai întâmplă cu Salam-ul naţional (Doamne-Fereşte!).
O dimineaţă liniştită, însă nu va obişnuiţi cu asta, doar trăim în România.
