Dacă aş fi scris acest „Jurnal” acum o săptămână, probabil că era unul pesimist. Însă, tot apropiindu-se meciul cu suedezii, mi-am dat seama că îmi făceam probleme aproape degeaba. Sigur, echipa Suediei a arătat că nu este o echipă de mână a II-a dar de aici şi până la a fi o echipă în primele patru ale lumi, iertaţi-mă, este distanţă. Trebuie să înţeleagă toată lumea, o mare parte – cea din afară - a şi înţeles, că la acest Campionat Mondial echipa care a strălucit este echipa ROMÂNIEI. Cei care spun că echipa Suediei este mai bună decât cea a Argentinei, scuzaţi-mă, se înşală amarnic. N-o să aibă Suedia puterea ofensivă a echipei lui Maradona nici în 100 de ani de acum încolo. A, că meciul cu Suedia este mai greu decât cel cu echipa sud-americană, da, cu asta sunt de cord. Dar ştiţi de ce? Pentru că încărcătura emoţională este imensă. Echipa României este aşa de aproape de a juca SEMIFINALA CAMPIONATULUI MONDIAL DE FOTBAL, cu Brazilia probabil, un vis de aur visat pe furiş de noi până acum, încât singurul adversar în meciul cu suedezii n-am putea fi decât noi şi pripeala noastră. Dar nu mai e loc în echipa nostră pentru aşa ceva şi staţi liniştiţi, că atunci când îi ai în teren pe Hagi, Ilie Dumitrescu, Răducioiu, ai trei din viitorii campioni mondiali şi nu te poate opri nimeni. Şi, ca să ştie tot francezul „banda de ţigani”, adică echipa României, va cânta aceeaşi melodie până la capăt. Bună dimineaţa, România, şi hai!
MARIUS TUCĂ
France Press (va)transmite: O „bandă de ţigani” a bătut echipa Suediei
